Atlantida este îngropată în adâncurile Mării Negre? Potopul biblic s-a produs pe aceste meleaguri? Cercetătorii încearcă de mii de ani să dezlege aceste mistere.

Multe legende vorbesc despre pamânturi sfinte aflate pe locul unde acum este Marea Neagră. Unii cercetători afirmă că aici este localizată străvechea Atlantida, cu templele sale, în special Templul lui Apollo, zeul soarelui. Din străvechea Atlantida, se pare că a rămas doar Insula Șerpilor, se arată în Marea Enciclopedie a geto-dacilor.

Aici, pe colțurile de stâncă acum pustii, se ridica pe vremuri un superb templu care a fost închinat lui Apollo.

Ipoteza existenței unei Atlantide pe teritoriul actualei Mări Negre a fost îmbrățișată și de Robert D. Ballard, fost ofițer al armatei maritime a Statelor Unite și oceanograf specializat în arheologie acvatică, printre altele fiind descoperitorul rămășițelor Titanicului și a navei de luptă Bismark.

El susține că, în urmă cu circa 7.000 de ani, fâșia de pământ care separa Mediterana de lacul Mării Negre a cedat sub presiunea apei. Revărsarea acesteia a fost catastrofală pentru civilizația momentului respectiv. Forța apei a distrus totul în calea ei, iar egalizarea celor două nivele s-a făcut abia după 40 de zile.

O serie de construcții ciudate au fost depistate, cu ajutorul sonarului, pe fundul mării.

Susținătorii plasării Atlantidei în Marea Neagră cred mai departe că adevăratele dovezi sunt îngropate în apropierea coastelor României, iar Insula Șerpilor e o rămășiță a înfloritoarei civilizații de acum 10.000 de ani.

Sfârșitul Atlantidei și începutul Potopului

Biblia vorbește despre un mare potop căruia nu i-a supraviețuit decât Noe și familia sa.

Când ghețarii au început să se topească, în jurul anului 5.600 î. Hr., apa s-a revărsat spre oceanele lumii. Acest lucru a provocat inundații pe întreaga planetă, iar apa a năvălit prin strâmtoarea Bosfor din Turcia spre Marea Neagră.
Potopul a durat 300 de zile, făcând ca nivelul Mării Negre să crească considerabil, practic unindu-se cu Marea Mediterană. Astfel, s-au declanșat migrații în masă ale animalelor din întreaga Europă.
Robert D. Ballard susține că a descoperit primele dovezi ale teoriei potopului. La o adâncime de 170 de metri, s-au găsit obiecte de lemn foarte bine conservate, dar și pietre cioplite. Acestea sunt urmele unui naufragiu produs în urmă cu 7.500 de ani, cea mai probabilă sursă a legendei potopului din Vechiul Testament.
Cercetătorii au captat imagini ale unui banc de nisip neclintit de mai multe mii de ani din locul său de pe fundul mării. Prin electroliză (o metodă contestată de mulți ca neștiințifică) s-a stabilit apoi că fosilele moluștelor de apă dulce găsite pe plaja scufundată datau de 7.500 de ani (asta însemnând în anul 5.500 Î.Hr.), iar ale speciilor marine doar de 6900 de ani. „Ceea ce ne-am propus este să dovedim că acesta a fost într-adevăr potopul despre care se vorbește în Biblie“, explică Ballard.

Michael Robinson, profesor la Universitatea Ohio, a îmbrățișat ipoteza lui Robert Ballard, care susține că potopul a început în bazinul Mării Negre. Dar, spre deosebire de Ballard, Michael Robinson a preferat pentru cercetările sale nu țărmul turcesc, unde echipa primului a descoperit doar o epavă de corabie veche de câteva mii de ani, ci țărmul nordic românesc, în apropiere de insula Șerpilor. Aici, aparatura a înregistrat construcții ciclopice stranii, piramide și catedrale ce par de neînchipuit pentru zilele noastre.

De unde vine denumirea de Marea Neagră

Ipotezele populare ale originii numelui se referă la fenomenul cunoscut de marinari încă din cele mai vechi timpuri: orice obiect metalic scufundat în apele Mării Negre la peste 100 – 150 de metri devine negru.

De exemplu, sonda cu plumb folosită de către pescari pentru măsurarea adâncimii apei devenea neagră din cauza prezenței hidrogenului sulfurat (un gaz dizolvat în apele Mării Negre), care formează săruri metalice de culoare neagră, cum ar fi sulfura de plumb, sulfura de fier, spun specialiștii.

Practic, la adâncimi de peste 200 de metri, în Marea Neagră nu mai există oxigen, ci doar hidrogen sulfurat. Aici, nu mai există pești. Singurele microorganisme care se dezvoltă într-un mediu fără oxigen sunt doar bacteriile.

De ce îngheață apa Mării Negre

În iernile geroase, marea îngheață la mal și astfel se creează imagini de poveste. De ce se întâmplă acest lucru? Marea Neagră este una dintre cele mai slab salinizate mări de pe glob.

Salinitatea se menține scăzută din cauza volumului mare de apă dulce care este adus de Dunăre, Nistru, Nipru și Bug. Și recipitațiile contribuie, la rândul lor, la o salinitate scăzută.

În iernile geroase, când temperatura rămâne scăzută sub 0 grade mai multe zile, se formează o banchiză. Gerul care îngheață valurile și nisipul creează imagini artistice. Când diferența dintre temperatura apei și cea a atmosferei e mare, ai impresia că marea fierbe: de la suprafața apei se ridică aburi.

Mareea din Marea Neagră

Știați că și Marea Neagră are flux și reflux? Diferența dintre înaintarea mării spre uscat și retragerea ei este de doar 10 -11 centimetri, de aceea mareea nu este sesizabilă la nivelul Mării Negre. Fluxul se produce la orele 6.00 și 18.00, iar refluxul la orele 12.00 și 24.00.

Fluxul și refluxul apar datorită forței de atracție combinate a Lunii și Soarelui.

În timpul fluxului are loc o creștere treptată a nivelului mării și acoperirea cu apă a unei porțiuni din uscat. În timpul refluxului are loc o scăderea treptată a nivelului mării și retragerea apelor de pe fâșia de uscat acoperită anterior.

Marea Moartă

Stratul de oxigen sulfurat care se întinde la adâncimea de 200 de metri până la 2.000 de metri ar putea duce la dispariția oricărei forme de viață din Marea Neagră.

Mai mulți cercetători de la Universitatea Politehnică București au realizat în 2006 un raport științific cu privire la depozitele de hidrogen sulfurat din Marea Neagră.

În raport se specifică faptul că în Marea Neagră există condiții naturale unice care împiedică amestecul apelor de suprafață bogate în oxigen cu cele de adâncime. Una dintre acestea o constituie însăși condiția sa geografică de mare aproape închisă. Pentru că nu există suficientă circulație a apelor în interiorul sistemului nu se realizează schimbul între straturile de suprafață și cele de adâncime. Astfel, riscă să devină o mare moartă în circa 30 de ani, trag un semnal de alarmă cercetătorii.

Galerie foto: