Sculptorul Gheorghe D. Anghel a locuit alături de călugări, la Mănăstirea Pasărea

Prolificul sculptor Gheorghe D. Anghel (1904 – 1966) a fost un sculptor român care și-a legat existența tumultoasă de județul Ilfov în ultima parte a vieții sale, când a locuit la Mănăstirea Pasărea, alături de călugării de aici.

Născut la Drobeta – Turnu Severin la 22 august 1904, el a studiat, între anii 1923-1924, la Școala de Arte Frumoase din București, clasa profesorului Dimitrie Paciurea. În 1927 a plecat în Franța, la Paris, unde va sta până în 1937, unde va studia și va lucra. A urmat pentru scurt timp Școala de Arte Frumoase, la clasa lui Jean-Antoine Injalbert. Aici are ocazia să viziteze atelierul lui Brâncuși și face studii în muzee și expoziții, fiind interesat de monumentele vechii arhitecturi și sculpturi franceze. Gustul pentru formele riguroase și expresive îi este alimentat de zestrea artistică românească primită prin lecțiile lui Paciurea, de patrimoniul cultural medieval francez, ca și de preocupările artiștilor neoclasici sau de arta unor sculptori francezi moderni 
ca Rodin, Bourdelle, Maillol, Despiau. Astfel de filiații culturale la care ajunge pe calea propriilor sale convingeri îl vor face să evolueze pe un alt drum decât Brâncuși.

Anghel nu respinge experiențele impresionismului în sculptură, nu consideră ca „impur” modelajul încărcat de senzații. El păstrează în portret – gen ce l-a preocupat întreaga viață – un ideal clasic, în sensul structurii durabile a ființei umane, al unei robusteți interioare de nedesmițită claritate. Încă din timpul șederii în capitala Franței a expus la saloane oficiale, în expoziții de grup (Société des artistes français — Paris, 1929; Salonul Oficial Francez — Paris, 1932, 1935; Salonul Independenților — Paris, 1933). Viziunea sa realistă a perenității îl face să lucreze în general în bronz și numai foarte rar în piatră (bustul lui Enescu de la Ateneul Român). Amestec de austeritate și spontaneitate, operele sale au în ele o atitudine solemnă, departe însă de grandilocvență.

După revenirea în țară, în 1937, participă la saloane oficiale și expoziții personale. A realizat portrete remarcabile prin noblețea sentimentului și tendința de a spiritualiza chipurile (Eminescu, Pallady). Capodoperele sculpturii sale sunt statuia lui Theodor Pallady, aflată în colecția muzeului din Craiova, și statuia lui Mihai Eminescu din fața Ateneului Român.

Dintre expozițiile personale putem menționa: 1940 – Paris; 1943 – Sala Dalles, București; 1945 – Sala Dalles, București; 1956 – București; 1966 – Sala Dalles, București; 1967 – Craiova. Ca expoziții colective avem: 1932, 1935 – Salonul oficial francez, Paris; 1933 – Salonul Independenților, Paris; 1940, 1944, 1945, 1947 – Salonul Oficial, București; 1948 – Expoziția anuală de stat, București; 1954 – Bienala de la Veneția; 1955, 1956, 1957 – Expoziția interregională, București; 1958 – Expoziția de artă, Moscova; 1960 – Expoziția de arta româneasca: Bratislava, Praga, Cairo, Alexandria, Atena, Leningrad, Moscova; 1961 – Expoziția de arta româneasca: Paris, Ankara, Istanbul, Damasc, Sofia; 1968 – Expoziția de la Conferința pe tara a UAP; 1972 – Muzeul Național de arta, București; 1978 – „100 de ani de arta românească”, Londra; 1979 – Muzeul Național de artă, București. Ca și lucrări de artă monumentală avem: 1929 – Bustul în gips al actorului de origine română Jean Yonnel, Foaierul Comediei Franceze, Paris, Franța (în 1964 îl va aduce de la Paris și îl va relua în bronz); 1937 – I. H. Paulian, Turnu Severin; 1938 – Theodor Pallady, Muzeul din Craiova; 1939 – Cărturarul (statuie monumentală); 1943 – George Enescu, bust; 1945 – George Enescu, statuie în piatră, în prezent – Rotonda Ateneului Român, București; 1948 – Nicolae Bălcescu, portret în bronz; 1949 – Pictorul, proiect de statuie monumentală (ulterior acesta a fost distrus); 1951 – Valentin Gheorghiu, muzician, portret;

Urmează, în 1954 – Ion Andreescu și Ștefan Luchian, pictori, statui monumentale, expuse provizoriu în fața Muzeului Simu; D. Ghiață, pictor, bust (în 1955 este expus provizoriu la Muzeul de Artă din Craiova); Rugăciune, statuie în bronz; 1955 – Gh. Dumitrescu, compozitor, bust; 1956 – George Enescu, Liveni, Botoșani; Nud, lucrare în bronz, a fost expus la Muzeul de Artă Craiova, Muzeul de Artă din Galați și Muzeul de Artă din Cluj; 1957 – Dinu Lipatti, bust, expus în fața Ateneului Român pentru două zile, însă compoziția era realizată pentru Conservatorul din Paris și pentru că în locul acesteia a fost trimisă lucrarea unui alt sculptor Gheorghe D. Anghel decide să o distrugă; 1958 – Mihai Eminescu, Botoșani; Ștefan Luchian, portret în bronz; 1960 – Theodor Pallady, monument, expus în fosta sală Universul; Irinel Luciu, dansatoare, portret; 1961 – Maternitate (varianta în genunchi) și Moartea poetului, ambele compoziții în bronz; 1962 – Din viața unui geniu, triptic în bronz; 1963 – Muzica, statuie alegorică; 1964 – Emil Racoviță, savant, bust, stațiunea Banyuls-Sur-Mer, Laboratorul Arago, Franța; 1965 – Mihai Eminescu, statuie monumentală în bronz, Ateneul Român, București; Medea Niculescu, portret, Paris; medalia Solange d’Herbez de la Tour, Paris. Lista de premii primite de-a lungul carierei este destul de lungă, iar din ea amintim: 1940 – premiul „Anastase Simu”; 1946 – premiul I al Salonului Oficial; 1947 – premiu Meritul Cultural; 1954 – Ordinul Muncii clasa a III-a; Maestru emerit al artei; 1964 – Ordinul Muncii clasa a II-a; 1966 – Artist al poporului. Sculptorul Gheorghe D. Anghel a încetat din viață la 7 aprilie 1966, la Mănăstirea Pasărea, situată în apropiere de București. La 22 noiembrie 2004 în foaierul Ateneului Român a fost vernisată expoziția „Ofranda divinului Anghel”, organizată de Fundația Culturală „Gheorghe Anghel” cu sprijinul Primăriei Capitalei și al Clubului UNESCO.

Expoziția a cuprins mai multe lucrări de artă, parte din piese aparținând Fondului Gheorghe Anghel, inclusiv lucrări donate de către sculptor Mănăstirii Pasărea și aflate în muzeul acestei instituții („Chipul lui Eminescu”, „Ecoul”, „Rugăciunea la mormânt”, „George Enescu”). Au fost expuse, de asemenea, 24 de fotografii ale maestrului Gheorghe D. Anghel, puse la dispoziția publicului de colecționarul Dorin Mihalache.

Când treceți pe la Mănăstirea Pasărea (jud. Ilfov) puteți admira aceste ultime opere ale maestrului Gheorghe D. Anghel și de asemenea puteți să vă încărcați cu spiritualitatea locului.


Sursa: ziarulnatiunea.ro

...

Voi ce părere aveți?
Vă invităm să comentați mai jos.