Dintotdeauna nevoia de socializare a fost resimțită de oameni indiferent de locul și modul în care trăiau. Dorința de a socializa, de a interacționa cu oamenii, de a te întâlni, de a oferi și primi afecțiune este una dintre cele mai importante nevoi din Piramida lui Maslow și indiferent de context, oameni au reușit să-și satisfacă această necesitate.

Astăzi, deși există zeci de moduri prin care oamenii pot păstra legătura și pot interacționa, relațiile sunt mult mai distante și superficiale, prieteniile și dragostea adevărată fiind lucruri extrem de rare și prea puțin apreciate.

Nu e un lucru nou pentru nimeni faptul că pe vremuri, bunicii noștri trăiau mult mai frumos și mai sincer, punând respectul, credința și dragostea la rang de cinste. Astfel, multe evenimente deosebite stau ca martori în istorie, povestind despre cele mai frumoase și curate perioade ale omenirii.

Târgul de fete de pe Muntele Găina este unul dintre cele mai frumoase momente de tradiție din cultura românilor. Acest eveniment este văzut ca o serbare populară moțească cu o vechime de sute de ani, a cărui amploare și renume a depășit demult granițele țării noastre. Conform tradiției, Târgul de Fete de pe Muntele Găina, zis și Muntele Dragostei,  are loc în cel mai apropiat sfârşit de săptămână de ziua Sfântului Ilie, care este sărbătorit pe data de 20 iulie.

Majoritatea istoricilor susțin că organizarea acestui târg a fost posibilă datorită necesităţii de comunicare între oamenii acestor locuri, care trăiau în aşezări izolate şi risipite.  Târgul a antrenat, alături de relaţiile economice între locuitorii de pe Văile Arieşului şi Crişurilor, şi relaţii matrimoniale. Se spune că fetele nemăritate veneau pe munte cu familiile lor și își instalau aici un cort cu zestre spre deliciul feciorilor, care la rândul lor se pregăteau cu cele mai alese daruri pentru viitoarele mirese.

Dacă pe vremuri fetele veneau la târg pentru a fi pețite de feciori și se cununau chiar pe Muntele Găina, în zilele noastre târgul este prilej pentru moți și turiști de pe alte meleaguri de a petrece, a participa la concursuri de dansuri și gastronomie, concerte și spectacole populare și de a admira creațiile meșterilor populari.

Încărcată de misticism și ipoteze, originea acestui târg, pierdută în negura timpului, nu face decât să ne fascineze ”creând și acum  în juru-i acel indefinit mister în care legenda și realul se întrețes la modul necesar și firesc”.

Ține moț de hastă straiță
Să mă hâț (joc) cu hastă moață.
Până mă hâțai cu moața,
Se duse moțul cu straița!

Târgul a fost privit ca un important moment iniţiatic pentru tinerii locului care intrau aici pentru prima dată în horă, trăind emoţiile începutului, iar frumuseţea fetelor şi a flăcăilor devenea obiect al admiraţiei şi fascinaţiei. 

Ca orice tradiție cu ecou, începutul stă sub semnul unor legende fabuloase, spuse de bătrânii satelor pe la colțuri, fiecare povestind cu și mai multă patimă.

Prima legendă

Prima dintre legende spune că, în trecut, activitatea de bază a moților era extragerea aurului. Zilnic, din mină ieșea o găină care facea ouă din aur și se așeza în vârful muntelui, unde avea cuibul. Oamenii din comuna Vidra de Sus au vrut în nenumărate rânduri să prindă găina. Într–un final, sătulă de atât alergat și primejdii găina a fugit și a luat cu ea și aurul din munte.

A doua legendă

Potrivit altei legende, pe Vârful Găina era un palat în care trăia o zână foarte frumoasă. Aceasta avea o găină care făcea zilnic 3 ouă de aur. Zâna dăruia ouăle ca zestre fetelor sărace care urmau să se mărite. Dornici de îmbogățire, 3 băieți îmbrăcați în straie femeiești au urcat pe munte, au intrat în palatul zânei și au furat găina. În fuga lor au scăpat ouăle de aur în râul Arieș, acesta fiind motivul pentru care astăzi nisipul din acest râu este atât de strălucitor.

A treia legendă

O altă legendă spune că pe Vârful Găina se cuibărea o găină cu pene de aur, care făcea zilnic 3 ouă din aur. Ouăle erau dăruite fecioarelor care ajungeau la vârsta măritișului. Pentru a primit ouăle, fetele erau nevoite să urce pe vârful muntelui în miez de noapte, pentru ca hoții să nu le urmărească și să le fure ouăle. Într-o zi, câțiva feciori din Vidra le-au urmărit de fete, le-au lăsat să primească prețioasele ouă și apoi le-au încolțit să le fure ouăle. Copilele speriate au luat-o la fugă și au scăpat ouăle din poală pe Valea Arieașului – despre care se știe că ascunde multă bogăție subterană. Văzând pățania, găina a fugit și s-a ascuns între niște stânci în Roșia Montană.

În prezent, Târgul de pe Muntele Găina a fost înregistrat de Consiliul Judeţean Alba ca marcă la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi reprezintă un pol al turismului folcloric pentru judeţul Alba şi centrul Transilvaniei.

Articole recomandate!