Laurențiu Barbu
Un grup de cercetători străini a publicat recent un studiu din care reiese că Masivul Ciomatu-Puturosu din Carpaţii Orientali ar putea redeveni un vulcan activ. Potrivit estimărilor, sub Lacul Sfânta Ana, singurul lac de origine vulcanică din estul Europei, s-ar afla o cameră magmatică în care ar fi între 20 și 60 de kilometri cubi de lavă. Acesta a erupt ultima oară acum 30.000 de ani, este încă activ, se arată într-un studiu apărut recent în Earth and Planetary Science Letters.
Potrivit acestuia, între 8 şi 24 de kilometri cubi de magmă încă clocotesc sub vulcan, ceea ce nu sugerează neapărat o erupţie iminentă, dar indică un risc ce trebuie evaluat, şi anume unul care, în funcţie de rezultate, poate duce la o schimbare de statut sau, cel puţin, la o apreciere mai bună a gradului de activitate a unor vulcani ce n-au mai erupt de mii de ani.
„Verificăm mai ales vulcanii activi – din motive evidente, ei dovedind un risc real”, a afirmat Mickael Laumonier, coautorul studiului.
Prin combinarea unor analize geofizice şi geochimice cu simulări numerice, studiul le-a oferit cercetătorilor o imagine „uimitoare” a ceea ce „mocneşte” sub vulcanul Ciomatu. De asemenea, concluziile studiului ar putea ajuta cercetătorii să înţeleagă mai bine cum evoluează astfel de vulcani de-a lungul timpului.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că în jur de 15% din rocile din crusta de sub Ciomatu sunt topite, dar există zone în care procentul ajunge la 45%, nivel care reprezintă punctul de cotitură în care ar putea apărea erupţii, a afirmat Michael Ackerson, curator al secţiei de roci de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Smithsonian”. Sub nivelul de 45%, sistemele vulcanice sunt blocate de roci şi nu pot erupe însă detaliile exacte ale mecanicii care duc la apariţia unui vulcan sau la reactivarea sa nu sunt cunoscute deocamdată.
Vulcanii precum Ciomatu, care nu au mai erupt în ultimii 10.000 de ani, sunt numiţi inactivi. Totuşi, această denumire este oarecum „întâmplătoare”.
„Totuşi nu trebuie să trecem cu vederea vulcanii tineri formaţi relativ recent, întrucât aceştia prezintă un risc pe care e necesar să-l evaluăm”, a adăugat el, scrie smithsonianmag.com.
Coautorul studiului, Mickael Laumonier de la Universitatea Clermont Auvergne, şi echipa sa din Elveţia, Ungaria şi România s-au bazat pe analize geofizice şi geochimice, precum şi pe simulări numerice ale evoluţiei termale a vulcanului Ciomatu în estimarea cantităţii de magmă depozitate sub vulcan. Astfel, rezultatele acestora sugerează că Ciomatu ar adăposti un volum maxim de magmă ce depăşeşte spaţiul ocupat de 20.000 de Mari Piramide din Giza.
Janine Krippner, vulcanolog la Programul Global Volcanism al Smithsonian, care nu a participat la studiu, a subliniat că oamenii de ştiinţă nu spun că vulcanul e pe cale să erupă, ci doar că „Avem o mulţime de date care indică că s-ar putea produce aşa ceva.”
Sursa: stiinta-mister.ro
