10 lucruri interesante despre Imnul României

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.

Andrei Mureșanu

Așa începe cântecul care ne dă fiori nouă, românilor, de fiecare dată când îl auzim. În orice colț de lume te-ai afla, imnul țării îți aduce aminte de locul de baștină, de familie, de valori și de plaiurile mioritice.

“Deșteaptă-te, române” a fost încă din momentul apariției un cântec menit să le fie alături românilor atât în zilele bune, dar mai ales în zilele grele. Cele mai dure momente din istorie au fost depășite prin unitatea românilor încurajați de versurile patriotice. De-a lungul timpului, versurile combante ale imnului i-au chemat pe români la luptă, la revoltă, la deșteptare.

Inmul României este un cântec bărbătesc, de vitejie și cu un caracter solemn, menit a trezi în fiecare dintre noi sentimentul de patriotism și este sărbătorit în fiecare an pe 29 iulie. ”Deșteaptă-te române!” a devenit oficial imnul nostru de stat după 1989 și are la bază poezia ”Un răsunet” de Andrei Mureșanu. Totuși, puțină lume cunoaște că în peste 100 de ani, România și-a schimbat imnul de nu mai puțin de șapte ori.

Iată 10 lucruri interesante despre Imnul României pe care ar trebui să le cunoști.

1. Imnul actual al României este compus în contextul Revoluţiei de la 1848. Poetul Andrei Mureşanu se afla pe atunci la Braşov în calitate de profesor la Colegiul Latino-German din localitate şi redactor la suplimentul literar „Foaie pentru minte, inimă şi literatură” al periodicului românesc „Gazeta Transilvaniei”. Lui îi va reveni misiunea compunerii unui cântec de luptă care să mobilizeze masele, alături de proclamaţiile şi declaraţiile din presă din acele momente.

2. Poezia a fost publicată în numărul 25 din 21 iunie 1948 al „Foii pentru minte, inimă şi literatură” sub titlul „Răsunet”.

3. După ce versurile au fost puse pe hârtie s-a ridicat problema identificării unui cântec adecvat acestora, menit să pună şi mai bine stihurile în valoare şi să le facă mai uşor de reţinut. Este o întreagă controversă cu privire la autorul de drept al melodiei. Sunt cunoscute trei ipoteze. Unele mărturii vorbesc de Andrei Mureşanu, părintele versurilor, ca fiind şi autorul melodiei. George Ucenescu, compozitor ucenic al lui Pann, susţinea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, şi deci el ar fi „autorul moral” al melodiei. Cântecul religios „Din sânul maicii mele” se pare că ar sta la originea melodiei actualului Imn de stat al României. O teorie des uzitată şi încetăţenită în rândul opiniei publice româneşti îl desemnează pe Anton Pann, celebrul culegător şi profesor de muzică veche, ca fiind autorul melodiei.

4. Venirea comuniştilor la putere în România aduce acest simbol vechi al libertăţii românilor în postura ingrată de cântec interzis, deoarece, în condiţiile eliberării aduse de armatele sovietice, deşteptarea clamată de Mureşanu devenea impropie, aducând mai degrabă aminte de libertatea pierdută, decât de cea câştigată. O dată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, şi alte marşuri şi cântece patriotice au fost interzise.

5. O dată cu Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989, cântecul „Deşteaptă-te, române!”, practic instantaneu şi generalizat, a fost cântat ca un adevărat imn naţional, înlocuind imnul comunist „Trei culori”. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, impunându-se majoritar, fără şovăială, sub formidabila presiune a manifestanţilor. Imnul este consacrat prin Constituţia din 1991.

6. Simbolistica lui naţională şi rolul jucat în momentele cheie ale istoriei românesti-Războiul de Independenţă, Primul şi al Doilea Război Mondial, Revoluţia din decembrie 1989-au făcut ca opţiunea noului regim democratic de la Bucureşti să se îndrepte după 1989 către creaţia lui Andrei Mureşanu.

7. Din 1998, la iniţiativa Senatului României, ziua de 29 iulie a devenit Ziua Imnului Naţional.

8. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele trei şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.

9. Timp de câţiva ani „Deşteaptă-te, române!” a fost şi imnul naţional al Republicii Moldova, fiind înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.

10. De-a lungul vremii, România a avut ca imnuri naţionale şi următoarele cântece:„Trăiască Regele” de Vasile Alecsandri, cântat între anii 1866-1948; „Zdrobite cătuşe”, în perioada 1948-1953, pe versuri de Aurel Baranga şi muzica de Matei Socor;„Te slăvim Românie” ce caracteriza prietenia dintre Uniunea Sovietică şi statul român, fiind imn naţional între anii 1953-1977;„Trei culori”, în perioada 1977-1989, pe muzică de Ciprian Porumbescu.