Laurențiu Barbu
Aurora Gruescu (n. 11 mai 1914, Oituz, jud. Bacău – d. 2005). Prima femeie inginer silvicultor din lume, prima româncă intrată în Guinness Book of Records.
Fiica învăţătorului Chiriac Dragomir, a dorit de mică să urmeze silvicultura, ceea ce a şi făcut în 1933, când a dat examen la Facultatea de Silvicultură, parte a Politehnicii din Bucureşti, şi a mers la cursuri alături de 130 de băieţi care s-au străduit din răsputeri să o convingă să renunţe.
Influenţaţi de decanul Vintilă Stinghe, colegii refuzau să-i vorbească, o marginalizau, dar, cu timpul, după ce s-a căsătorit, au căpătat o atitudine mai concesivă, trecând de la ostilitate la indiferenţă. „Doi ani nu mi-a vorbit colegul meu de bancă, zicea că n-are ce să discute cu o fată despre probleme care sunt ale bărbaţilor.
Atunci, prejudecăţile se manifestau foarte puternic şi printre intelectuali. De-abia când am avut primul post la Casa Pădurilor Statului am simţit că sunt tratată altfel, deşi aveam un salariu mai mic decât o pensie”, afirma ea într-un interviu. A practicat meseria din 1938 până în 1973, când s-a pensionat. Şi-a legat numele de primul plan de împădurire naţională, fixat la suprafaţa de 100 000 ha, a condus lucrările de combatere avio-chimică a dăunătorilor din pădurile infestate din jurul Capitalei, a făcut inovaţii ce s-au confirmat legate de lucrările de mecanizare în combaterea dăunătorilor, publicând în acest sens mai multe articole în „Revista Pădurilor”.
Considerată „duşman de clasă” al regimului comunist, apoi expropriată, probabil şi datorită faptului că nu a fost niciodată membru de partid, dar şi decorată, apreciată, lăudată. Membru de onoare al Societăţii „Progresul Silvic”, filiala Prahova, membru de onoare al Asociaţiei Generale a Inginerilor din România, al Ministerului Apei, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.
Nominalizată de The American Biographical Institute pentru titlul de personalitate a anului 1997. A obţinut Medalia de Argint la Expoziţia filatelică binaţională România – Israel. „Aurora Gruescu a fost cea care a deschis şi altor femei drumul în silvicultură. Dar nu numai atât, a fost, ca inginer silvic, un specialist foarte bun. A făcut lucruri bune şi şi-a lăsat, astfel, amprenta peste tot pe unde a trecut” (Alexandru Beldie).
Sursa: topromani.ro
