Traseul de mai jos explorează împrejurimile Bucureștiului și atinge Schitul Bălteni cu arhitectura sa deosebită, un loc în preajma căruia a fost ucis vestitul Vlad Țepeș, apoi Mănăstirea Snagov care gazduiește mormântul vestitului voievod, Biserica Pissiota, un edificiu renascentist italian pictat de Costin Petrescu, cel care a înfrumusețat Ateneul Roman și Mănăstirea Căldarușani, o ctitorie specială a marelui Matei Basarab și o imagine de decor a filmelor românești.
Am ajuns in zona Balteni atras de un indicator amplasat pe DN1. Nestiind prea multe despre loc, m-am lasat condus de impulsul momentului. Odata ajuns aici, fara sa am prea mari asteptari, am ramas impresionat de frumusetea locului, de drumul ingust strajuit de copacii seculari, de casele cu o arhitectura bine pastrata in timp, de imaginea lacului Scrovistea si de un schit cu o arhitectura deosebita cum n-am mai intalnit pana acum. Zona este insemnata istoric, aici fiind omorat Vlad Tepes si tot aici fiind amplasata resedinta Casei Regale, mai apoi a casei Ceausescu si in prezent resedinta de protocol pentru “boierii” tarii.
Schitul Balteni a fost ridicat pe la 1600 de un boier al timpului, ars de tatari mai apoi, reconstruit de un alt boier ce stapanea satul si refacut in final de regalitate.
Daca nu ati vizitat pana acum zona, consider ca merita sa o faceti. Recomand asta raportandu-ma bineinteles la spiritul meu, insetat de cunoastere si incantat intotdeauna si de ce-a mai mica descoperire, chiar daca e dezamagitoare. Dupa cum daca nu cercetezi, nu ai cum sa cunosti…
Manastirea Pissiota m-a invitat sa o vizitez tot de pe DN1, ca si Schitul Balteni si nu am regretat acest lucru. Manastirea ce a fost construita de un om de afaceri grec, al carui nume il poarta, imbina stilul bizantin cu stilul renascentist italian.
La interior a fost pictata de Costin Petrescu, cel care a realizat pictura interioara din Ateneul Roman si pictura Catedralei din Alba Iulia, opere pe care le-am admirat de fiecare data cand am avut ocazia.
Pana la ea, drumul mi-a scos in cale si case frumoase- care au mai pastrat arhitectura veche, o cruce de hotar si o frumoasa statuie – monument funerar.
Manastirea Snagov ocupa un loc de cinste in clasamentul manastirilor de pe langa Bucuresti dar si a celor din tara, fiind una dintre cele care pe langa frumusetea arhitecturala, importanta ctitorului, vechimea picturilor si a necropolelor, ne atrage si cu cadrul natural in care este amplasata. Manastirea lui “Vlad Tepes” este situata chiar pe o insula a celebrului lac Snagov si este inconjurata de puternicii codrii ai Vlasiei. A fost mentionata documentar la sfarsitul anilor 1300 – inceputul anilor 1400, pe timpul domnitorilor Dan I si Mircea cel Batran si asezata pe o mai veche asezare dacica. Datorita faptului ca Vlad Tepes a fost omorat in zona si gasindu-se aici si o piatra funerara ce-l indica, si-a luat si numele domnitorului, care se se pare ca a fost inmormantat aici si nu la ctitoria sa de la Comana.
O alta legatura a manastirii cu celebrul Vlad Tepes este si faptul ca acesta a dispus in timpul domniei sale, construirea unui zid de aparare, a unui tunel de refugiu pe sub apa si a unei inchisori pentru tradatori, in biserica gasindu-se frumoasele pietre funerare ale unor boieri calugariti cu forta sau decapitati pentru tradare. Astfel, timp de secole, a functionat in paralel cu manastirea si o inchisoare politica, iar pe la mijlocul anilor 1800 un centru de reeducare a tinerilor, fiind inchisi aici peste 50 de revolutionari pasoptisti care ulterior au fost inecati in lac.
Actuala forma a manastirii este data in jurul anilor 1500 de domnitorul Neagoe Basarab, cel care a fost ctitor la Manastirea Curtea de Arges si la Schitul Ostrov de pe Valea Oltului. Pictura a fost realizata de Dobromir cel Tanar din Targoviste, cel care a realizat pictura Manastirii Tismana si a Manastirii Dealu. La Manastirea Snagov stabileste Matei Basarab peste 100 de ani o tipografie, condusa de staretul Antim Ivireanu, iar ulterior ajunge unul dintre centrele de batere a monedei din Tara Romaneasca.
Veniti insotiti de copii, care voi fi incantati de podul ce ajunge pe insula, de pontonul de pe lac, de paunii si poneii crescuti aici si carora le puteti povesti de faimosul Vlad Tepes si arata tablourile votive cu familia lui Neagoe Basarab.
Manastirea Caldarusani are una dintre cele mai interesante arhitecturi de biserica din Tara Romaneasca, un lucru datorat in principal fatadei pridvorului intredeschis si pictat la interior, o fatada ce schiteaza pe mijloc o acolada monumentala, incadrata de arcuri romane ample ce m-au dus cu gandul la biserica familiei Leonida din Bogata Olteana.
Ansamblul bisericesc este strajuit de ape si de un cadru natural extraordinar, dar pe care nu am reusit sa-l surprind in poze asa cum merita. Frumusetea locului a alinat ultimele zile din viata cardinalului greco-catolic Iuliu Hossu, membru marcant al Adunarii Nationale de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia, inchis aici pe timpul comunistilor si o personalitate regretata pe urmele caruia am mai ajuns si cand am vizitat Schitul Dragoslavele.
Manastirea pictata si la exterior, a fost ctitorita de Matei Basarab in anii 1600 si isi trage numele de la “caldarea” in care este asezata. Am vazut-o cu drag alaturi de alte edificii istorice, ca Palatul Mogosoaia sau Palatul Stirbey, in decorul filmului romanesc “Misterele Bucurestilor”.
In vecinatatea Manastirii Caldarusani, o sa gasiti daca mai aveti timp si interesanta Manastire Balamuci, o ctitorie a unui strabun de-al voievodului Constantin Brancoveanu, de la care am preluat termenul de “balamuc”.
Daca timpul va permite, inainte sa ajungeti la Balteni, puteti intra si pe la Manastirea Tiganesti iar la intoarcere spre Bucuresti pe la Manastirea Cernica.
Arhitectura Bisericii Tiganesti este mai recenta, avand forma actuala de la sfarsitul anilor 1700, inceputul anilor 1800, data de Banul Golescu, dar a fost ridicata pe locul unei unui schit ridicat de boierul Tiganescu de unde-si trage numele si de verisoara acestuia pe care am vazut-o pictata in tabloul votiv
Mi-au atras atentia la aceasta biserica mozaicurile, pictura veche din pridvor si ancadramentul usii de intrare in biserica sculptat in piatra, dar venisem de aceasta data aici pentru piatra funerara sculptata de Carl Storck si pentru bisericuta veche din spate.
Manastirea Cernica ctitorita de unul dintre marii boieri a lui Mihai Viteazul – dupa care isi trage si numele, este amplasata intr-un cadru natural foarte frumos, tot pe o insula, pe lacul cu nume omonim. Aici a slujit si Tudor Arghezi iar pe langa frumusetea naturala care o inconjoara, am remarcat fatada interesanta cu model de acolada, copiata si la Manastirea Pasarea, dar si pictura interioara realizata de profesorul marelui pictor roman Gheorghe Tattarescu.
Sper ca ti-a placut articolul si ca te-am inspirat pentru urmatoarea destinatie de vacanta.
Sursa: taradacilor.ro