Laurențiu Barbu
După Casa Memorială Anton Pann pe care am vizitat-o în Râmnicu Vâlcea, o altă casă memorială în cinstea marelui scriitor s-a deschis recent și în București și astfel, la auzul știrii, ne-am programat în agendă o vizită pentru primul weekend liber.
Fiind unul dintre muzeele noi ale Bucurestiului, acesta a fost proiectat ca sa fie cat mai atractiv, in special pentru cei mici, asa ca este bine sa-i aduceti si pe ei. Chiar daca este un muzeu mic, este bine organizat si foarte modern si a ramas in amintirea copiilor prin experienta sunetelor scoase de instrumentele muzicale expuse aici, prin cantecele lui Anton Pann ascultate in casti, prin trasura de jucarie pe care au impins-o ca sa afle momente din viata scriitorului, prin rotirea primelor aparate care au creeat animatia, zoctropul si praxinoscopul. Este unul dintre muzeele Romaniei care i-a fascinat si de la care au plecat foarte incantati.
Scriitorul si compozitorul Anton Pann imi este foarte drag mie pentru muzica laica si folclorica pe care a compus-o si a adunat-o din popor si care este interpretata in zilele noastre de formatia ce-i poarta numele. Am descoperit chiar anul acesta la recomandarea unui prieten cateva piese mai putin cunoscute, dar pline de veselie si de iubire, ca: Lelita Saftita; Si noi la Ilinca, ca sa bem vin cu ulcica; Intre Orient si Occident; Mircea cel Batran.
Mai sunt si arhicunoscutele piese “Mugur, Mugurel” si “Bordeias, Bordei, Bordei”, interpretate de-a lungul timpului de o multime de cantereti romani ca: Tudor Gheorghe, Floarea Calota, Trei Parale, Andra, Dan Moisescu.
O alta piesa draga mie, culeasa de Anton Pann, este “Arza-l focul dascal”, o piesa ironica la adresa dascalilor greci pe care am intalnit-o in filmul romanesc Aferim, film pe urmele caruia am ajuns pe la Cula Greceanu de la Maldaresti si Biserica Cetate Bradu. Am aflat la acest muzeu ca “tipto”, refrenul cantecului, insemna “te plesnesc”, vorba cu care dascalii greci li se adresau elevilor nesilitori.
Cantecele lui Anton Pann au fost tiparite de catre acesta chiar in aceasta casa, fiind expusa aici o tiparnita originala, dar care nu i-a apartinut. Aceste cantece, cu o muzica pe ritmuri orientale, bizantine si bisericesti, se pot asculta aici prin intermediul unor tablete conectate la casti. Am mai descoperit cu ocazia acestei vizite ca Anton Pann a fost casatorit de trei ori si ca era un petrecaret, canta si el la cobza, tambal si vioara, si-si petrecea timpul si prin carciumi pentru a culege folclorul acestora.
La subsol este amenajata o mica pivnita, un loc plin de rasteluri cu sticle de lemn ce imita sticlele de vin, si pe care sunt scrise proverbe preluate din scrierile lui Anton Pann, cum sunt: “Vinul e toiagul batranetilor si nebunia tineretilor”, s.a.m.d.
Anton Pann a trait in momente marcante pentru tara, iar acestea sunt amintite in camerele muzeului prin interesante imagini 3D. A trait in timpul Revolutiei lui Tudor Vladimirescu de la 1821, cand s-a refugiat la biserica Sfantul Nicolae de la Brasov, unde am intalnit “Prima Scoala Romaneasca”, apoi in timpul “Marelui Foc” din Bucuresti, despre care a scris pe larg in versurile pe care le-am regasit aici si pe care le-am reprodus in articolul despre Muzeul Pompierilor de la Foisorul de Foc. A trait anii Revolutiei de la 1848 pornita de la Islaz, de langa antica cetate Sucidava, atunci cand a devenit important pentru ca a creat muzica imnului national “Desteapta-te Romane”, scris de Andrei Muresan pe care l-am intalnit pe la Bistrita.
Anton Pann a fost si cantor in biserici, iar pe urmele lui am mai ajuns si cand am vizitat biserica Surpatele, o ctitorie a sotiei lui Constantin Brancoveanu, Manastirea Dintr-un Lemn, devenita loc de inchinaciune pentru marinari si aviatori, Biserica Kretzulescu si la Biserica Stelian sau Lucaci din apropiere, locul in care este si inmormantat scriitorul.
La aceasta ultima biserica, pe care va recomand sa o vizitati cu aceasta ocazie daca mai aveti timp, am gasit imaginea lui Anton Pann infatisata in pictura murala din tabloul votiv si statuia scriitorului realizata de Demetrescu Mirea la inceputul anilor 1900, un sculptor pe care l-am mai intalnit si la Campulung prin statuia lui Radu Negru Voda. Pe statuia lui Anton Pann am gasit mesajul “Aici s-a mutat cu jale, In cel mai din urmă an, Care in cartile sale, Se citeste Anton Pann…”. Este fosta mahala Lucaci, o zona cu case cu trasaturi frumoase si strazi ce amintesc de memorandistul Vasile Lucaciu.
Instrumentele muzicale vazute aici mi-au amintit de cele vazute la Conacul Bohus in zona dedicata compozitorului Emil Montia si de cele expuse la Muzeul Municipal din Curtea de Arges, iar expunerea moderna m-a facut sa compar acest muzeu cu Casa Cesianu Filipescu din Bucuresti, Muzeul de Stiinte ale Naturii din Ploiesti, Casa Memoriala Mihail Kogalniceanu din Iasi si Castelul Cuza din Ruginoasa, la acestea doua din urma in special pentru prezentarea cu holograma. Cred ca ar fi o idee buna sa foloseasca si acest muzeu o holograma, prin care Anton Pann sa primeasca vizitatorii sau sa interpreteze ceva, sa vanda o selectie de carti de-ale lui Anton Pann sau ca si suveniruri CD-uri cu cantecele celor de la Trei Parale si Anton Pann. Am apreciat si amabilitatea doamnei care ne-a prezentat muzeul si atentia ei pentru copii. Felicitari!
Mi-am propus dupa vizita la acest muzeu sa caut cateva din cartile lui Anton Pann, cum sunt: Spitalul Amorului, Calendarul lui Bonifatie Setosul, Poezii Populare, s.a.m.d si sa urmaresc pe facebook cand se vor organiza in foisorul din curte sesiuni de pictura si de muzica pentru cei mici. Am remarcat chiar de la intrare cum a fost amenajat acest foisor, cu formele sale ce amintesc de arhitectura perioadei fanariote gasite si la Casa de Targovet din Ploiesti, la Conacul Bellu din Urlati, la Casa Memoriala Nicolae Iorga din Valenii de Munte, la Biserica Bucur din Bucuresti, s.a.m.d.
Merita vizitat acest muzeu pentru cinstirea memoriei unuia dintre primii scriitori moderni romani, a celui ce a strans cu sarg parti din folclorul romanesc si a romanizat muzica bisericeasca. Pentru ca aici a scris unele dintre cartile sale faimoase, Povestea Vorbii, Nazdravaniile lui Nastratin Hogea, O sezatoare la tara, din care s-au putut extrage expresii si proverbe valide, folosite pana astazi, ca : “mai mare daraua, decat ocaua”, “grijile-s la creditori mai mult decât la datori”, “cine fură azi o ceapă mâine fură și o iapa”, s.a.m.d.
Program de vizitare: pana la finalul anului 2018- gratuit, apoi marti-duminica 9-17, luni inchis. Bilet de intrare: 4 lei adult/2lei elevi, studenti, gratuit copii sub 7 ani, 5 lei copil pentru participare la ateliere.
Sursa: taradacilor.ro
