Laurențiu Barbu
Sărbătoarea Sfântului Dumitru – Izvorâtorul de Mir este sărbătorită de creștini pe data de 26 octombrie și este o zi cu deosebite tradiții și superstiții aducătoare de noroc și sănătate.
Ziua de Sf. Dimitrie sau Sâmedrul reprezintă începutul iernii. Potrivit superstițiilor populare, există credinţa că, în ziua de Sfântul Dumitru, căldura intră în pământ şi gerul începe să-şi arate colţii.
Îl sărbătorim și ne veselim la această mare sărbătoare, dar cine a fost Sfântul Dumitru și cum s-a remarcat el? Puțini dintre creștinii ortodocși din România știu ce se sărbătorește de Sfântul Dumitru și care sunt tradițiile și obiceiurile zilei. Pentru toată suflarea credinicioasă însă, 26 octombrie rămâne una dintre cele mai importante date din calendar.
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a trăit pe vremea împăraților Dioclețian și Maximian Galeriu (284- 311) și era fiul voievodului cetății Tesalonicului, botezat în taină de părinții săi, de frica cruntelor prigoane împotriva creștinilor. Părinții îl învățau în camera ascunsă a palatului lor toate tainele sfintei credințe, luminându-i cunoștința despre Iisus Hristos, precum și milostenia cea către săraci, săvârșind fapte de milostenie.
Și așa, Dimitrie a cunoscut adevărul din cuvintele părinților săi, dar, mai ales, a început să cultive darul lui Dumnezeu. Și tânărul creștea cu anii și cu înțelepciunea, urcând ca pe o scară, din putere în putere. Și, ajungând la vârsta cea mai desăvârșită, părinții lui s-au dus din vremelnica viață, lăsând pe tânărul Dimitrie moștenitor nu numai al multor averi, ci și al bunului lor nume.
Maximian împăratul, auzind de moartea voievodului Tesalonicului, a chemat la dânsul pe fiul acestuia și, cunoscându-i înțelepciunea. L-a făcut voievod în locul tatălui său. Și a fost primit Sfântul cu mare cinste de cetățeni, iar el cârmuia cu multă vrednicie poporul, propovăduind pe față dreapta credință și aducând pe mulți la Hristos.
Așa cum se întâmplă cu fiecare sărbătoare mare, ortodocșii români țin seama de tradițiile zilei și de Sfântu Dumitru. Așa că orice creștin știe că în această zi trebuie să facă sau să evite anumite lucruri, când se sărbătorește Sfântul Dumitru.
Din vremuri apuse se știe că de Sfântul Dumitru căldura intră în pământ și gerilă începe să-și arate colții. Dacă Sfântul Gheorghe are grijă ca la ziua lui să fie codrul înverzit, Sfântul Dumitru are grijă să-l facă negru, adică să-l desfrunzească.
De Sfântul Dumitru sau Sâmedru există o mulțime de tradiții și superstiții. Una dintre ele spune că nu ai voie să folosești pieptănul, în caz contrar, vei atrage necazuri și primejdii.
În Bucovina, tradiția spune că cine seamănă usturoiul după ziua de Sf. Dimitrie va avea anul viitor parte numai de pagubă.
Toți cei care au datorii, ar trebui să le plătească până la Sf. Dimitrie pentru a-i merge bine tot anul viitor.
Femeile trebuie să împartă copiilor fructe uscate, covrigi, mere și nuci. În anumite zone ale țării, pentru sufletul celor morți, se împarte grâu fiert în lapte și colivă.
În ajunul sărbătorii Sfântului Dumitru, se aprind focuri, peste care sar copii, pentru a fi sănătoşi tot anul. Focul are şi menirea de a alunga fiarele şi de a încălzi morţii. După ce focul este stins, ţăranii aruncă un cărbune în grădină, pentru ca aceasta să primească putere de a rodi.
Sfântul Dumitru este considerat şi patronul păstorilor, ziua lui fiind aceea în care, spune tradiţia, ciobanii află cum va fi iarna. Aceştia îşi aşează cojocul în mijlocul oilor şi aşteaptă să vadă ce oaie se va aşeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarna va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, anotimpul rece va fi aspru.
Ca să poți afla cum va fi iarna, tradiția vorbește de urmărirea mersului oilor în dimineaţa sărbătorii Sfântul Dimitrie. Astfel, dacă dimineaţa se va trezi mai întâi o oaie albă, care va pleca spre sud, iarna va fi grea. Dacă se va trezi o oaie neagră şi va pleca spre nord, iarna va fi uşoară.
Tot de Sfântul Dumitru, țăranii tund coama cailor până la trei ani, ca să aibă păr frumos.
