Cea mai frumoasă scrisoare a lui Ștefan cel Mare

După strălucita victorie de la Vaslui din ianuarie 1475, domnul Modovei se adresează puterilor apusene pentru sprijin împotriva otomanilor.

“Către Coroana ungurească şi către toate ţările în care va ajunge această scrisoare, sănătate. Noi, Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Ţării Moldovei, mă închin cu prietenie vouă, tuturor cărora le scriu, şi vă doresc tot binele, şi vă spun Domniilor Voastre că necredinciosul împărat al turcilor a fost de multă vreme şi este încă pierzătorul întregii creştinătăţi şi în fiecare zi se gândeşte cum ar putea să supună şi să nimicească toată creştinătatea. De aceea, facem cunoscut Domniilor Voastre că, pe la Boboteaza trecută, mai sus-numitul turc a trimis în ţara noastră şi împotriva noastră o mare oştire, în număr de 120.000 de oameni, al cărei căpitan de frunte era Soliman paşa beglerbegul; împreună cu acesta se aflau toţi curtenii sus-numitului turc, şi toate popoarele din Romania, şi domnul Ţării Munteneşti cu toată puterea lui, şi Assan beg, şi Ali beg, şi Schender beg, şi Grana beg, şi Oşu beg, şi Valtival beg, şi Serefaga beg, domnul din Sofia, şi Cusenra beg, şi Piri beg, fiul lui Isac paşa, cu toată puterea lui de ieniceri.

Aceşti mai sus-numiţi erau toţi căpitanii cei mari, cu oştile lor. Auzind şi văzând noi acestea, am luat sabia în mână şi, cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic, am mers împotriva duşmanilor creştinătăţii, i-am biruit şi i-am călcat în picioare, şi pe toţi i-am trecut sub ascuţişul sabiei noastre; pentru care lucru, lăudat să fie Domnul Dumnezeul nostru. Auzind despre aceasta, păgânul împărat al turcilor îşi puse în gând să se răzbune şi să vie, în luna lui mai, cu capul său şi cu toată puterea sa împotriva noastră şi să supună ţara noastră, care e poarta creştinătăţii şi pe care Dumnezeu a ferit-o până acum. Dar dacă această poartă, care e ţara noastră, va fi pierdută – Dumnezeu să ne ferească de aşa ceva – atunci toată creştinătatea va fi în mare primejdie.

De aceea, ne rugăm de Domniile Voastre să ne trimiteţi pe căpitanii voştri într-ajutor împotriva duşmanilor creştinătăţii, până mai este vreme, fiindcă turcul are acum mulţi potrivnici şi din toate părţile are de lucru cu oameni ce-i stau împotrivă cu sabia în mână. Iar noi, din partea noastră, făgăduim, pe credinţa noastră creştinească şi cu jurământul Domniei Noastre, că vom sta în picioare şi ne vom lupta până la moarte pentru legea creştinească, noi cu capul nostru. Aşa trebuie să faceţi şi voi, pe mare şi pe uscat, după ce, cu ajutorul lui Dumnezeu celui Atotputernic, noi i-am tăiat mână cea dreaptă. Deci, fiţi gata, fără întârziere.

Dată în Suceava, în ziua de Sfântul Pavel, luna ianuarie în 25, anul Domnului 1475.
Ştefan voievod, domnul Ţării Moldovei.”

Puterile creștine ale Europei s-au bucurat aflând de victoria de la Vaslui. Papa Sixt al IV-lea scrie domnitorului: ”faptele tale săvârșite până acum cu înțelepciune și vitejie contra turcilor necredincioși, dușmanii noștri, au adus atâta celebritate numelui tău, încât ești în gura tuturor și ești de către toți foarte mult lăudat”. Venețienii îi trimit și ei cuvinte frumoase de felicitare, însă doar atât. Regele Cazimir al Poloniei are chiar o atitudine ostilă, făcând alianță cu otomanii( ”prietenie frățească”). Ștefan se orientează repede și pe 12 iulie 1475, la Iași, încheie un pact cu regele Mateiaș Corvin prin care promite ajutor coroanei Ungariei împotriva oricărui dușman ”în afară de regele Poloniei, cu care înaintașii mei au avut întotdeauna pace”. Pe 15 august, din Buda, regele Mateiaș își ia angajament să-l ajute pe Ștefan împotriva inamicilor și de va fi nevoie, să-i dea adăpost lui, familiei și boierilor săi. La mijlocul lui 1476 Mahomed al II-lea, din dorința de a răzbuna înfrângerea de la Vaslui, începe campania împotriva Moldovei. Suveranul de Buda era însă prea preocupat cu organizarea nunții sale cu Beatrice, fiica lui Ferdinand de Sicilia, astfel încât va trimite cu întârziere ajutoare. În ceasul primejdiei, domnul Modovei era din nou singur.

Citește mai mult: http://www.istorie-pe-scurt.ro/