Laurențiu Barbu
Ciocănești a fost prima așezare locuită apărută în calea ctitorilor Moldovei, începând cu Bogdan și Dragoș, întemeietorul de țară, pâna la Ștefan Cel Mare și Sfânt, în secolul al XV – lea și continuând cu alți domni ai Moldovei care au venit în Ciocănești unde, pe lânga suflet românesc, au găsit meșteri făurari pentru armele lor. De aici vine și denumirea comunei Ciocănești, de la meșterii « ciocănari de arme » din atelierele lui Ștefan cel Mare, originari din această zonă, care l-au ajutat să apere și să păstreze pentru noi și pentru « urmașii urmașilor noștri », pamântul sfânt și roditor al Moldovei.
Comuna Muzeu Ciocănești este atestată documentar din anul 1400 într-un hrisov prin care se consemnează primirea muntelui Suhard de către Alexandru Cel Bun, de la doamna sa Ana, ca danie de domnie.
Comuna turistică Ciocănești a fost declarată comună–muzeu prin hotărârea Consiliului local nr.39 din 22.12.2004. În anul 2014 a fost desemnată câştigătoarea primei ediţii a programului cultural şi turistic “Satul cultural al României”.
Situată în județul Suceava, în mijlocul secțiunii montane Iacobeni – pasul Prislop, la 20 de km de stațiunea turistică Vatra Dornei, comuna este un adevărat muzeu în aer liber. Toate casele sunt pictate sau încondeiate – cum spun localnicii, iar acest lucru i-a adus un renume național și mondial.
Casele din comună sunt ornate cu motive tradiționale care se regăsesc pe bundițele, catrintele, cămășile și alte obiecte din portul popular al românilor. Între zidurile decorate cu motive populare sunt așezate la loc de cinste covoare, carpete și ștergare.
Traditia pictării caselor a apărut în 1950 când fostul primar al comunei, dl. Tomoioagă, meșter popular și cioplitor în lemn, a încondeiat o casă. Locuința aparține Leontinei Țăran care și-a renovat casa și și-a dorit să o închistreze asemenea ouălor, ca “să se uite și soarele la ea”. Azi casa a devenit Casa Muzeu Țăran Leontina.
“Nu se desenează orice, se face după tradiție, nu toate măscările pe case, să știți. Lumea nu se întrece aici în etaje cât mai multe, betoane cât mai impozante și termopane cât mai fițoase. Mult mai important e desenul care îmbracă pereții exteriori ai caselor. Dacă ai desenele mai spectaculoase, așa ești considerat un gospodar adevărat. Ba chiar se mai zice că și culorile sunt ca sufletul omului.” a declarat tanti Leontina pentru romanialibera.ro.
Oamenii din comună sunt obligați să respecte arhitectura țărănească și astăzi există în Ciocănești peste 600 de locuințe care s-au transformat în case de patrimoniu.
“Întâi tencuiesc cu ciment, var și nisp, după ce se uscă pun var, ciment și nisp și cu un model desenez deasupra și-l sculptez cu ceva anume care trebuiește sculptat. După ce se uscă îl vopsesc, dau culoarea varului și apoi dau modelul național cu diferite culori, unul vrea negru, altul vrea maro , altul vrea bej”, a declarat pentru digi24 Silvia Șcheul, meșter popular.
“Se păstrează din generație în generație. Este o tradiție care se păstrează și avem convingerea că am transmis-o și generației tinere. Sunt și persoane din țară care vin și vor să facă o cabană și fiecare își păstrează modelul național”, Cristina Timu, localnică.
În această comună se află Muzeul Național al Ouălor Încondeiate și tot aici au loc peste an Festivalul Național al Ouălor Încondeiate, precum și Festivalul Național al Obiceiurilor și Tradițiilor Populare, Festivalul Național de Datini și Obiceiuri din străbuniși Festivalul Național al Păstrăvului.
Sursa: cunoastelumea.ro
