De ce să-ți petreci sărbătorile de iarnă în România

12 Motive să îți petreci sărbători de poveste în România

Sărbători de poveste în România – așa poți numi luna decembrie la noi în țară, în pragul iernii, cu obiceiuri și tradiții unice, cu un farmec aparte al sărbătorilor! Dacă nu v-am convins, vă prezint douăsprezece motive pentru a vă petrece sărbătorile de iarna în România, în orice colț al țării:

1. Doar în România puteți petrece sărbători de poveste o lună întreagă! Luna decembrie începe cu o minivacanță, cu sărbătoarea Sfântului Andrei, ocrotitorul țării noastre. Sfântul Andrei a predicat și a încreștinat Scytia (Dobrogea de azi). Astăzi, creștinii pot ajunge la Peștera Sfântului Andrei din Dobrogea, unde există o mică biserică, cu patul Sfântului Andrei, sculptat în piatră, unde se odihnea, loc, despre care se spune, că poate face minuni.

2. Ziua Națională a României, ce se sărbătorește pe 1 Decembrie dă startul lunii cadourilor și a sărbătorilor de iarnă. Pe 1 Decembrie este sărbătorită Marea Unire din 1918, de la Marea Adunarea Națională din Alba Iulia. În fiecare an, în marile orașe ale țării, și cu tradiție în Ardeal, la Alba Iulia, se sărbătorește Ziua României cu mare fast, reprezentații ale Armatei Române, dansuri populare și cu nelipsita fasole cu ciolan.

3. Sărbătorile de iarna în România sunt întregite de târgurile de Crăciun, pline de farmec din marile orașe ale țării. Puteți vizita târguri de Crăciun în București, Timișoara, Sibiu, Brașov, Cluj Napoca, Oradea. Sunt deschise începând cu 1 Decembrie și puteți descoperi bucate alese, gospodari cu produse 100% tradiționale și colinde populare românești. Printre cele mai deosebite preparate amintim: cozonaci, plăcinte întinse de Turnu, sărmăluțe, cârnați, afumături și preparate tradiționale din porc, brânzeturi, zacuscă, dulcețuri de casă și vin fiert.

4. Doar în România pregătirea pentru sărbătorile de iarnă durează cel puțin o lună. Gospodinele curăță casele, spală covoarele, pentru a intra în Noul An cu o casă curată. Casele sunt împodobite cu cusături înflorate și se pregătesc mâncăruri tradiționale. De Ignat (20 decembrie) este Ziua Tăierii Porcului la români, unde se poate participa la tăierea, prepararea cărnii și la gustarea bunătăților. De asemenea, ”pomana porcului” este nelipsită, unde se prepară mămăliguță cu brânză și tocană din carnea preparată, un deliciu pentru participanți.

5. În Maramureș, Crăciun este desprins dintr-un basm. Peisajele montane îți taie răsuflarea, zăpada acoperă casele tradiționale, iar colindele populare răsună pe văile Izei și Vișeului. În Maramureș copii și adulții îmbracă în fiecare an costumele populare și cojoacele de lână și pornesc la colindat din casă în casă. Tăierea porcului, prepararea cozonacilor, colindele tradiționale, participarea la slujba religioasă în bisericile de lemn sunt obiceiuri nelipsite în Maramureș și sunt respectate cu sfințenie. Aici, în prima zi de Crăciun, puteți vedea un obicei unic ”Jocul Moșilor”, este un obicei din a doua zi de Crăciun, când feciori, întâlniți pe ulițele satului, sunt ”biciuiți” de personaje mascate, ca o inițiere. Acest joc este jucat și la casele fetelor, pentru a binecuvânta casa.

6. Colindele populare românești aduc bucuria unui Crăciun de neuitat în România. Se spune că este bine să primești colindătorii care vestesc Nașterea lui Iisus Hristos pentru a avea un an plin de binecuvântări și de bucurii. În Bucovina repetițiile pentru colindat încep încă de la Lăsarea Postului (15 noiembrie), iar cetele de feciori întruchipează personaje biblice. Ei pornesc în noapte de Ajun și colindă tot satul, iar în Bucovina se consideră un mare păcat dacă cineva închide poarta și nu primește colindătorii.

7. Transilvania abundă de obiceiuri unice în toată luna decembrie. Pe data de 12 decembrie, stâlpul familie, tatăl, în casele din Ardeal poartă o tavă pe cap, în care era jar de la crenguțe de brad, pentru a binecuvânta casa și a alunga răul. De Crăciun, cetele de juni colindă casele și cheamă fetele la baluri tradiționale. De asemenea, pe 28 decembrie se practică Meteleaua (păpuși din paie), când sătenii aprind focuri pentru a alunga răul și ca semn al renașterii și purificării.

8. La momârlani, în Valea Jiului se păstrează tradiții unice, de veacuri: ”Pițărăii” este un obicei unic și păstrat din străbuni. La Pițărăi participă întreaga comunitate, îmbrăcați în costume populare, în dimineața de Ajun. Mai întâi, poposesc la biserică pentru a primi binecuvântarea creștinească, iar apoi colindă tot satul, cu steaguri multicolore purtate doar de feciori. Se colindă, se binecuvântează gospodăriile, iar la casele fetelor de măritat se joacă dansuri populare,

9. În Banat avem Colindatul Dubașilor, un obicei unic, la care participă feciorii din sat, aleși după anumite reguli. Dubașii sunt un grup de tineri, îmbrăcați în costume populare, care bat tobele alert, pornind de la biserică și merg din casă în casă tot satul, vestind Nașterea Domnului. Îi puteți vedea în satele din Banat, unde vă puteți delecta cu răchie, bucate alese, dansuri și cântece populare.

10. În Bihor se organizează un ”corind – spectacol” numit ”Viclaimul” sau ”Vifleemul”, la care ceata este compusă din grăitori, cei trei crai de la Răsărit, pruncul Iisus, pastorii, Irod, îngerul vestitor, pentru a reproduce întreaga scenă a Nașterii Domnului. Craii sunt însă cu costume mândre populare din Bihor, iar păstorii poartă cojoace de ciobani, tipice de pe plaiurile Carpaților.

11. În Oltenia, în dimineața de Ajun, toți membrii familiei scormonesc focul, pentru binecuvântarea casei, rodul culturilor și bunăstare. În Noapte de Ajun tinerii colindă și organizează mersul cu Steaua, cel mai răspândit obicei de Crăciun în Oltenia. Ceata este compusă din tineri sau copii care pornesc din casă în casă și vestesc Nașterea Domnului, cu o stea împodobită frumos și colorat, care întruchipează steaua celor 3 Magi, ce i-a călăuzit spre locul unde a fost născut Mântuitorul nostru.

12. În Dobrogea și Delta Dunării Crăciunul are un farmec aparte datorită peisajului marin, cu miros de borș de pește și vuietul mării, dar și prin combinația obiceiurilor creștine cu cele păgâne. În satele dobrogene se practică colindatul cu măști. Tinerii poartă măști, obicei numit Moșoiul, pentru a alunga răul. De asemenea, în seara de Ajun se mai practică și ”Oleleu” , când tinerii bat cu tălăngile în pământ, în fața caselor, așezați în cerc, pentru a proteja casele de spiritele rele.

Alege tradițiile și obiceiurile noastre, alege sărbătorile de iarna în România!

Sursa: descoperimromania.ro