in ,

DESPRE PLAIURILE NATALE…

Fiecare nație are ceva specific, lucruri prin care se evidențiază și prin care este diferită, de la aspecte ce țin de mitologie, de istorie, de arhitectură, până la partea culinară.

Intotdeauna cand vizitez o tara ma documentez inainte si caut astfel de lucruri la aceasta. La fel fac si majoritatea calatorilor occidentali cand vin la noi. Cauta diferitul, tipicul locului, esenta, picantul.

Daca m-ar intreba un turist despre specificul locului nostru, despre lucrurile care ne particularizeaza, i-as spune in cateva cuvinte despre lucrurile mai putin cunoscute cu tenta mitologica/religioasa si despre principalele obiectivele turistice si culinare pe care ar trebui neaparat sa le exploreze.

A. Cu indrazneala si aproximare, in lipsa unor informatii exacte, as mentiona pe partea mitologica cateva idei cu “appeal”, prezentate oarecum in ordine cronologica:

  • faptul ca pe aceste teritorii au existat triburile Neuroi, mentionate in Istoriile lui Herodot, ai caror membri se transformau in lupi cateva zile si apoi inapoi in oameni. De aici probabil ca localizarea in zona noastra a varcolacilor din filme nu a fost facuta degeaba.  (“in every year each of the Neuroi becomes a wolf for a few days and then returns again to his original form”)
  • apoi le-as aminti pe amazoanele dupa care a fost numit marele rau Amazon, luptatoare care foarte probabil au locuit si pe aceste teritorii. Temute pentru ca atacau mereu Atena, erau stabilite in nordul Marii Negre conform lui Herodot si s-au inmultit apoi cu scitii, care aveau teritorii vaste pornind de la gurile Dunarii si care faceau incursiuni pana in Transilvania.
  • l-as pomeni si pe zeul vinului Dionisos, preluat de la traci in mitologia greaca si apoi romana, cu principalii sai adoratori: agatarsii din Transilvania, plini de aur si purtatori de tyrs (toiag purtat ulterior si de papii lumii catolice).
  • nu l-as omite pe principalul zeu al geto-dacilor, Zalmoxis, datorita caruia acestia se credeau nemuritori, fiind astfel mentionati de diferiti autori antici, ca cei mai viteji oameni ai vremii. O zeitate care poate a influentat mai apoi pe pitagoricenii eleni si ale carei misterii (practicari) presupunea privarea senzoriala de lumina prin coborarea in pesteri mai multe zile, lucru ce determina aparitia halucinatiilor si perceptia initiatului ca a murit. A coborat in Hades si a inviat, devenind astfel nemuritor.
  • as mai mentiona si probabila origine a faimoasei bauturi absint, care “isi trage numele din zona noastra”, conform lui Dragan Iosif Constantin si cartii sale “Noi Tracii”. Pelinul, partea principala a bauturii absint, chiar daca este un cuvant de origine bulgareasca, este arhicunoscut in folclorul nostru si in bautura lui Dionisos, vinul pelin, iar numele lui latin “absintum artemisia”, face referire la o zeitate de origine traca, Artemis.
  • iar la final, nu mai putin important si cu cea mai mare rezonanta, l-as mentiona pe arhicunoscutul Dracula, cu originea numelui din Ordinul Dragonilor, trimitandu-i sa faca un tur pe urmele lui la Sighisoara, Poienari, Bran, Snagov, Comana, Medias.

B. La nivel arhitectural, datorita pozitiei tarii noastre la periferia Europei, ne este caracteristica diversitatea arhitecturala si religioasa a bisericilor. Avem biserici fortificate in stil gotic in Transilvania, in stil brancovenesc sau bizantin in Tara Romaneasca, moschei in Dobrogea, biserici pictate la exterior in Moldova, biserici de lemn in Maramures, s.a.m.d. Trebuie pomenite tot aici unele dintre cele mai frumoase cetati si orasele medievale, ca Cetatea Bran, Cetatea Rasnovului, Castelul Huniazilor, Castelul Peles, Cetatea Rupea, Cetatea Neamtului si a Sucevei, Palatul Culturii din Iasi si Palatele Sturdza si Cuza, Sighisoara, Brasovul, Sibiul, Alba Iulia, s.a.m.d. As lauda si arhitectura naturii incepand cu Transfagarasanul, Cazanele Dunarii, minunatele chei din Valea lui Stan, Cheile Turzii, ale Bicazului, Cheile Rametului, Cascada Pisoaia, Valul Miresii, Balea, Beusnita, Lotrului, Pestera cu Cristale, Scarisoara, Pestera Muierii, Unguru Mare, Cetatile Ponorului, Delta Dunarii, s.a.m.d.

C. Pe partea culinara i-as vorbi in primul rand despre soiurile de vin romanesti, unde, Feteasca Neagra – din arealul viticol Dealu Mare dar si de la Aliman, este principala vedeta pe vinul rosu. Pe partea de vin alb as mentiona vinul acid si putin aromat – Feteasca Regala. O creatie romaneasca de la Danes, intalnire intre Grasa de Cotnari si Feteasca Alba. Pe partea de vin aromat, dar neaparat sec, i-as recomanda cu siguranta o Tamaioasa Romaneasca.

Dat fiind faptul ca lumea culinara a fost influentata la noi de greci, turci, rusi, austrieci, lipoveni, m-as orienta dupa originea persoanei inainte sa fac recomandarea. Asta pentru ca, mediteranienii occidentali apreciaza prea putin mancarurile grase si consistente, tip sarmale, mici, s.a.m.d, pe care in schimb le apreciaza germanicii, englezii, orientalii, etc.

Mediteranienilor le-as mentiona cateva lucruri care mie mi se par mai speciale si care am observat ca-i surprind si-i incanta: scrumbia pe gratar, pastrama de oaie, bulzul pe gratar, salamul de Sibiu, zacusca si salata de vinete, ciorba de peste deltaica, icrele de stiuca si alte produse similare. Celorlalti, in plus fata de cele de mai sus, le-as spune neaparat de ciorba de fasole in paine, de maduvioarele in cosita perpelite pe gratar, de branza de burduf si cea in cetina, salata de boeuf, lichiele ardelenesti cu ceapa si varza si cele cu branza si smantana, sarmalele si micii. Ambelor categorii le-as recomanda si meniurile fusion-romanesti cu denumiri neaose, mancaruri pe care le-am intalnit in unele restaurante din Romania: combinatii de bucati de carne insotite de sosuri fine de branza de burduf, ciuperci sau legume.

Si nu e rau de mentionat un alt lucru de influenta culinara, un lucru pe care nordicii probabil ca il cunosc foarte bine, si anume ca sarmalele in foi de varza, pe care ei le numesc “kaldolmar” au fost importate la ei de pe teritoriul Moldovei in anii 1700, atunci cand un rege de-al Suediei a stat cativa ani in exil pe aici…

Traista ciobanului cu sos de branza de burduf
Maduvioare pe gratar
Ciorba de fasole in paine
Vanat cu crusta si triunghiuri de cartofi
Ciuperci, cartofi, branza burduf..
Icre de stiuca
Lufar, Hanus, Scrumbie, Chefal, Hamasii, etc
Ciorba de peste la ceaun
Scrumbia la gratar
Maduvioare, pastrama si ciupercute

In final, as vrea sa spun ca este foarte important sa ne cunoastem originile si sa fim mandrii de ele, dar nu cred ca trebuie sa exageram si sa ne ancoram prea mult in trecut. Mult mai important este sa aratam ceea ce suntem acum! Sa aratam ca nu suntem “o natie de hoti”, ca suntem inteligenti, corecti, implicati. Ca suntem un popor european care lupta cu coruptia, cu sistemul bolnav si cu politicienii sai.


Sursa: taradacilor.ro


Articol publicat de Laurențiu Barbu

Promovarea memoriei colective pentru conservarea identității românești!