Laurențiu Barbu
Lăudat în cântece și în povești, vinul românesc a dovedit de nenumărate ori că își merită renumele. În continuare, vom afla o parte din istoria lui, dar și care sunt cele mai importante soiuri de vin românesc.
Viticultura românească a început să se dezvolte încă din timpuri străvechi, unii istorici considerând chiar că prima viță-de-vie a fost plantată pe teritoriul României înainte de primele grâne. În Antichitate, tracii erau atât de renumiți pentru vinul lor, încât Dionisos, zeul grec al vinului, pare să fi fost inspirat de mitologia acestui vechi popor.
Cum și la triburile geto-dacice cultura vinului avea o mare importanță, rămâne un mister motivul pentru care regele Burebista a ordonat defrișarea culturii viței-de-vie. Cert este că, oricare ar fi fost planul său, acesta n-a funcționat pe cât ar fi dorit, deoarece împăratul Traian a găsit producția de vin în floare, atunci când a cucerit Dacia, în 106 d.Hr.
Sub dominație romană, viticultura și-a continuat dezvoltarea. Astfel, în Evul Mediu, vinurile din provinciile românești erau cunoscute până în Constantinopole, Viena sau Egipt. În secolul al XIX-lea, culturile românești (alături de multe altele din Europa) au fost invadate de niște insecte numite filoxere.
Viticultura și-a revenit cu ajutorul francezilor, care au introdus pentru prima dată pe teritoriul țării noastre soiuri precum Merlot, Chardonnay, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon sau Sauvignon Blanc.
Apogeul viticulturii românești a fost anul 1972, când suprafața cultivată atingea 300.000 de hectare. Din păcate, regimul comunist a luat mai târziu decizia de a elimina toate „soiurile străine” de struguri, ceea ce a diminuat semnificativ producția.
Deși după 1990 suprafața cultivată a continuat să scadă, anii de după tranziție au văzut o nouă creștere. În prezent, România are circa 187.000 de hectare de viță-de-vie cultivate și produce o cantitate de aproximativ 4.300 de hectolitri de vin pe an, ceea ce o plasează pe locul 13 la nivel global, dar doar pe locul 6 în Uniunea Europeană.
Feteasca Neagra este fară îndoială unul dintre cele mai cunoscute soiuri de struguri românești din care se fac vinuri de calitate la noi în țară.
Primele mențiuni despre Feteasca Neagră datează de la sfârșitul secolului 18. În ceea ce privește arealul de răspândire, strugurii de Fetească Neagră sunt cultivați în special în România (Moldova, Muntenia) și Republica Moldova. Regiunile viticole în care se cultivă acest soi sunt Podișul Transilvaniei, Dealurile Munteniei și Olteniei, Dealurile Moldovei, Banat, Crișana și Maramureș, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării.
Feteasca Neagră are o rezistență aparte la condițiile de ger și secetă, producând vinuri de calitate superioară cu arome plăcute și distinse. Boabele sunt relativ mici, de formă sferică cu miez zemos. Feteasca Neagră ajunge la maturitate în jur de 10 septembrie, reușind să atingă un nivel ridicat de zaharuri (230-240 g/l), undeva la 12%-13% concentrație alcoolică și o aciditate optimă. Din aceste boabe se pot obține atât vinuri roșii cât și rose, vinuri care la rândul lor în funcție de vinificare pot fi seci, demiseci sau dulci.
Din Feteasca Neagră se obțin în mare masură vinuri roșii, de culoare roșie sau rubinie, intensă ca aspect, limpede. Notele olfactive pot fi fructate (coacaze, mure, prune uscate, vișine negre) și/sau condimentate (vanilie, scorțișoară, piper, coaja de paine prajita, piele). Pe palatin se resimt aromele fructelor amintite în nas cat și o textură catifelată, complexă. Finalul este de cele mai multe ori proaspat si lung.
Temperatura optima de servire a unei sticle de Feteasca Neagra este de 16-18 grade Celsius. Iti recomandam sa decantezi vinul minim 30 de minute si de asemenea sa il servesti intr-un pahar supradimensionat, precum paharul Super 800 sau Magnifico, oferindu-i astfel vinului posibilitatea de aerisire pentru ca tu sa te bucuri de toate componentele si aromele de care dispune. Vinurile rosii Feteasca Neagra au potential de invechire, reusind in timp sa dezvolte un gust mai amplu, taninos, fin.
Langa o Feteasca Neagra ajunsa la maturitate indicate sunt mancarurile bazate pe carne rosie. Cateva exemple ar fi vita la cuptor, miel la gratar, gulas de porc mistret, pulpa de caprioara, rata la cuptor.
Pe de alta parte, daca ai de-a face cu o versiune mai tanara si eleganta a acestui soi, atunci retetele pe care le cauti sunt urmatoarele: file de vita la tigaie cu unt si ierburi, prepelinta la cuptor in vin rosu, Coq au vin sau Ratatouille.
Dacă ești vegan/vegetarian o sa te bucuri cu siguranta de acest vin langa paste, piure de cartofi, mamaliga si alte delicatese bazate pe condimente verzi, otet balsamic, usturoi, piper rosu, sare de mare sau desigur condimente dulci (scortisoara, vanilie).
Din fericire pentru orice consumator, Feteasca Neagra e o placere adusa si langa deserturi precum mere coapte, mousse de ciocolata neagra sau lava cake.
Feteasca Neagră mai este cunoscută și ca “Poama Fetei Neagră”, “Coada rândunicii” sau “Păsăreasca Neagră”. Feteasca Neagră se află printre cele mai premiate vinuri roșii din țară la concursuri naționale, dar si internationale (ex: Concursul Mondial de la Bruxelles). Există in prezent 3079.32 hectare de Feteasca Neagra in Romania. Punctul de initiere al strugurelui Feteasca Neagra este centrul viticol Uricani (jud. Iasi).
