Identitate românească cusută cu ac şi aţă. Un omagiu adus iei româneşti

...ia românească surprinde şi peste secole cu măiestria sa de a păstra în ţesătură, esenţa poporului român.

Mai mult decât un veşmânt tradiţional, ia românească a cucerit în ultimii ani marile podiumuri de modă şi şi-a făcut din nou loc în dulapul româncelor. Din cânepă, bumbac sau in, cu o croială simplă dar împodobită cu elemente decorative specifice, ia românească surprinde şi peste secole cu măiestria sa de a păstra în ţesătură, esenţa poporului român. 

Sătmărenii au ocazia să viziteze, la Muzeul Judeţean de Istorie, o colecţie unică de ii româneşti. Este o incursiune în istorie, făcută cu ajutorul cămăşii româneşti, cu piese de port confecţionate acum două secole. Eliza Brătianu şi Sabina Cantacuzino au adunat aproape 200 de piese de o valoare culturală şi ştiinţifică inestimabilă. Cele două doamne, figuri proeminente ale perioadei interbelice, au fost inspirate, ca de altfel întreaga societate română de atunci, de dragostea faţă de ie afişată de însăşi Regina Maria.

„Toate aceste cămăşi sunt confecţionate la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. Ele fac parte dintr-o colecţie deosebită, una dintre cele mai frumoase colecţii din România, care a aparţinut familie Brătianu, mai exact, celor două doamne celebre din familia Brătianu, Sabina Cantacuzino şi Eliza Brătianu, soţia şi sora primului ministru Ionel I.C.Brătianu. La sfârşitul secolului al XIX-lea, a existat o modă în cadrul înaltei societăţi, de a purta portul tradiţional românesc, modă care oarecum a fost impusă de cele două regine ale României, regina Elisabeta şi regina Maria, care au introdus portul Românesc în protocolul Casei Regale. La Satu Mare sunt expuse 65 de piese, marea majoritate provin din zona de sud, dar avem şi  piese ce provin din Transilvania sau Moldova şi Bucovina istorică, ”

spune Daniela Bălu, director adjunct al Muzeului Judeţean de Istorie Satu Mare.

MOTIVELE DECORATIVE SUNT CELE MAI SPECTACULOASE ELEMENTE

Iar piesele vestimentare care s-au păstrat graţie diligenţelor făcute de cele două doamne, ne dau ocazia de a admira şi de a învăţa mai multe despre identitatea românească. Şi asta pentru că povestea iei începe odată cu sămânţa de cânepă iar ia, aşa cum apare ea în cărţile de istorie, în marile muzee sau în lăzile de zestre ale bunicilor, este legată de gospodăria românească. Acolo unde femeile însămânţau pământul, culegeau şi băteau cânepa, ţeseau materialul şi apoi, la lumina lumânării, brodau pe mâneci şi altiţe, nu doar istoria locului ci identitatea purtătorului. Din postul Crăciunului şi până de Paşte, în serile reci, în semiobscuritate, cu acul şi cu aţa, româncele puneau în ie idenitatea românească. Coseau florile de câmp şi uneltele folosite la munca de zi cu zi, animale şi motive religioase, iar singura limită era imaginaţia creatorului. Foloseau motive învăţate de la bunici dar şi elemente nou-create iar ia spunea totul despre purtător.

„Ceea ce le oferă spectaculozitate sunt motivele decorative. Câmpii ornamentali extraordinar de bogaţi. Acesta este primul contact al vizitatorului cu partea decorativă. Valoarea lor etnografică este dată nu doar de vechimea lor ci şi de motivele decorative extraordinare cu care fiecare dintre aceste cămăşi este ornamentată. Trebuie să ne gândim că ele au fost confecţionate manual, este vorba despre milioane de cusături şi de împunsături, la lumânări sau la lampă. Ele ilustrează identitatea celui care a comandat ia sau cel care o coase.”

spune Daniela Bălu.

Lucrate manual, iile româneşti au trecut de mult testul timpului. Modul în care au fost realizate le fac să reziste chiar şi peste sute de ani iar pentru restauratori munca este mult mai simplă. Unele ii erau cusute cu aţă de aur sau argint, pentru ocaziile speciale la care participau boierii de rang înalt în timp ce pentru alţii cuprul sau cuprul argintat arăta că este vorba despre un veşmânt de sărbătoare.

„Este vorba despre o tehnologie complexă, de provenienţă orientală, în care un fir metalic era bătut în lame şi spiralat pe un miez de mătase naturală, care era suficient de rezistent ca să suţină greutatea firului de metal. Aşa firul devenea flexibil. Cele mai frumoase sunt cu fir de aur, de argint sau de argint aurit. Nu sunt greu de întreţinut datorită calităţii muncii depuse. Dacă sunt lucrate bine, cămăşile pot sta şi sute de ani,”

spune restauratorul Adela Dobrescu.

Iar cele împodobite cu aur sau argint şi decorate cu paiete erau pentru ocazii speciale, ca de exemplu evenimentele organizate de Casa Regală a României.

Au trecut două secole de când Eliza Brătianu şi Sabina Cantacuzino au colecţionat cămăşile româneşti dar motivele şi coriala rămân  şi astăzi moderne. De ia românească s-au îndrăgostit pictori şi creatori de modă de-a lungul secolelor iar motivele tradiţionale româneşti au apărut pe marile podiumuri de modă. Iar cum, după ani de zile în care ia românească, din cauza ideologiei comuniste, a stat închisă în lada de zestre, este readusă în actualitate şi ne învăţăm şi copiii să iubească ia şi prin ea, întreaga Românie.

Sursa: http://www.voceatransilvaniei.ro/identitate-romaneasca-cusuta-cu-ac-si-ata-sarbatoarea-iei/#

 

...

Voi ce părere aveți?
Vă invităm să comentați mai jos.

5 COMENTARII

Comments are closed.