Lisette Verea s-a născut în Bucureşti la 27 august 1914. A debutat pe scena Teatrului Majestic, la doar 13 ani, cu un cuplet, scris anume pentru ea de către F.O. Fosian:
“Iertaţi-mă că îndrăznesc
În faţa voastră să păşesc…
Dar vreau ca să mă fac artistă…
Eu cred că-s bună de revistă!”
“Desigur că lucrurile s’ar fi oprit aici şi visul Lisettei nu s-ar fi împlinit dacă după câteva săptămâni, d. Camil Petrescu, pe care-l cunoscuse cu puţin timp înainte, n’ar fi recomandat-o lui Soare Z. Soare… Acesta, omul de mare intuiţie şi de repede hotărâre, o sfătuieşte să se înscrie imediat la conservator (…). În aceste împrejurări a debutat în revista “Jo-Jo” – jucată întâi la Sinaia apoi în iarnă la Majestic. După acest deput a jucat la Cărăbuş, la Excelsior ( cu Iancovescu în “Lohengrin”), la Alhambra – iar în stagiunea anului 1938 a debutat la Teatrul Regina Maria în “Ediţia specială”, – la Teatrul Comedia, în “Dragoste pe note” şi într’o comedie muzicală la Teatrul Liber (“Voiaj de nunta”).” (F.O Fosian – “87 artişti bucureşteni din teatru, operă şi revistă”)
După debut, artistul N. Kanner îi propune să facă teatru: să joace în “Colos”, în revista “Nimic nou pe frontul Bucureşti” de Kiriţescu.
Lisette Verea este era foarte apreciată pentru vocea ei, fiind prima care a cântat celebra piesă „Ionel, Ionelule”, compusă de Claude Romano (pseudonimul artistic folosit de George Sbârcea), cântecul nemuritor lansat în 1937, interpretat în duet alături de Lulu Nicolau. Sică Alexandrescu, directorul teatrului Comedia din Bucureşti, a lansat cu succes cupletul Lizette Verea şi George Groner în comedia muzicală „Dragoste pe note” în noiembrie 1938.
Pe fondul celui de-al doilea Război Mondial, Lisette, a părăsit ţara şi s-a mutat permanent în SUA. Numele ei figurează pe o listă de pasageri ai vaporului President Grant, sosit în New York pe 3 octombrie 1941.
Cariera ei cinematografică a început în 1932, primul film în care a jucat fiind „Chemarea dragostei”, în regia lui Jean Mihail. A avut apoi rol principal într-o ecranizare a piesei „Trenul fantomă”, semnată de Arnold Riedley. A jucat și în filmul „O noaptea la Casablanca” în 1946, în regia fraților Marx.
Actriţa cântăreaţă mai apare în opereta „The Merry Widow”, pe o piesă (The Girls at Maxims) din coloana sonoră editată de Decca în 1950.
S-a stins din viață la 27 august 2003 la New York (necrologul său a fost scris de redacția The New York Times).
Reportaj de Mădălina Corina Diaconu
surse:newyorktimes, imdb.com, czb.ro