Laurențiu Barbu
ŞTIAŢI CĂ România găzduieşte numeroase obiective turistice unice în Europa? Iată cinci dintre ele!
Chiar dacă milioane de români emigrează în străinătate şi se stabilesc acolo, multe alte milioane nu şi-ar părăsi ţara pentru nimic în lume. Există voci care susţin că România este cel mai puternic centru energetic din Europa sau că este o a doua grădina a raiului în care suntem binecuvântaţi că ne-am născut.
Indiferent dacă aceste vorbe sunt mituri sau nu, realitatea ne face deosebiţi, iar la capitolul obiective turistice suntem unici în Europa din multe puncte de vedere.
O carte despre Istoria României pe care am răsfoit-o întâmplător şi un drum către Piatra Neamţ care nu avea nicio legătura cu cartea mi-au aprins câteva beculeţe şi am decis să scriu un articol despre „Locuri din România unice în Europa”. La o analiză mai profundă am realizat că pot transforma acest articol în zeci de serii… România are sute, poate chiar mii de locuri care nu se mai găsesc în alta parte.
O să încep seria cu 5 locuri din România unice în Europa, după care bineînţeles aştept şi propunerile voastre!
Delta Dunarii 
Dunărea este singurul fluviu din Europa care curge de la Vest la Est. Izvorăşte din Germania, traversează patru capitale şi formează la vărsarea sa în Marea Neagra singura deltă din lume declarată rezervaţie a biosferei. Delta Dunarii este acoperită de cea mai compactă suprafaţă de stufăriş din lume, în care se ascund peste 320 de specii de păsări, iar şuviţele de apă găzduiesc peste 45 de soiuri de peşti. Tot în Delta Dunării se găsesc şi singurele păduri de nisip din România, Letea şi Caraiman, în care cresc liane care ajung chiar şi la 25 de metri lungime. Este un loc care îţi dă senzaţia că eşti primul om care a ajuns acolo…
Cimitirul vesel din Săpânţa
Săpânţa este o comună din Maramureş care găzduieşte unul dintre cele mai inedite monumente din patrimoniul cultural naţional: Cimitirul Vesel. Cimitirul comunei a fost transformat în “vesel” de meşterul Ioan Patras, care pe la mijlocul anului 1935 a avut o idee mai năstruşnică: să scrie câte o poezie amuzantă despre fiecare consătean de-al lui, care zăcea la “capătul satului”, pe o cruce vopsita în culori stridente. Această idee i-a venit de la obiceiul Dacilor care credeau că moartea este doar o trecere spre o altă lume mai bună, iar când cineva drag le murea se îmbrăcau în alb şi sărbătoreau acest lucru.
“Sub această cruce grea, zace biata soacra-mea, trei zile de mai trăia, zăceam şi eu şi cetea ea, voi care treceţi pe aici, încercaţi să n-o treziţi, că acasa dacă vine, iară-i cu gura pe mine, de aşa eu m-oi purta, că-napoi m-a înturna, stai aicia dragă soacra-mea”.
Sfinxul din Bucegi
Majoritatea cărţilor susţin că Sfinxul din Bucegi poartă acest nume datorită asemănării cu Sfinxul Egiptean şi că s-a format datorită eroziunii eoliene. În cealaltă extremă stau argumente la fel de puternice care suştin faptul că Sfinxul din Bucegi ar fi fost creat la fel ca şi Babele de câteva civilizaţii peslage, mai exact, strămoşii dacilor şi că ar fi fost un monument unde se ţineau ritualuri către zeii vremurilor. Mai mult, Sfinxul din Egipt ar fi o replică a celui din Carpaţi, şi nu invers. Sfinxul din Bucegi este un megalit situat la o altitudine de 2.216 metri, ce masoară 8 metri înălţime şi 12 metri lăţime.
Cetatea de la Râşnov
Cetatea de la Rasnov este la 15 kilometri de oraşul Braşov şi a fost ridicată între anii 1211–1225, sub stăpânirea cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei. Chiar dacă nu există un document care să ateste acest lucru, materialele arheologice vorbesc de la sine. Cutiuţe de mai bine de 400 de ani, catarame, inele, vârfuri de săgeţi, piese de la sobe din ceramică, căni inscripţionate cu anul 1600 sau monede de argint din 1500 sunt doar câteva din obiectele care au fost găsite în pământurile de sub cetate. Aici s-a filmat chiar şi coproducţia româno-germano-italiană regizată de Mircea Drăgan, nominalizată la “Globul de aur” şi la “Oscar”, la capitolul cel mai bun film străin.
Mănăstirea Horezu
Mănăstirea Horezu este cea mai mare din Ţara Românească şi printre puţinele din Europa de asemenea anvergură, construite intre anii 1690 si 1693. O găsiţi în satul Romanii de Jos, marginită de Munţii Capatanii şi dealurile Negreuleştilor, Costeştilor şi Tomşanilor. Mănăstirea este transformată în momentul de faţă în loc de refugiu pentru măicuţe, ea este vizitată anual de peste 60.000 de turişti. Spre sfârşitul secolului al XVII-lea, la Mănăstirea Horezu a funcţionat o şcoală de sculptură şi de pictură. Charles Diehl, specialist în arta bizantină, o considera Le plus beau de toute Roumanie. În anul 2005, în una din chiliile manastirii a fost cazat timp de 3 zile chiar Prinţul Charles al Marii Britanii.
Sursa: ghiduri-turistice.info
