Laurențiu Barbu
Pentru că România găzduieşte numeroase obiective turistice unice în Europa, continuăm seria şi ajungem la partea a doua.
V-am povestit şi în prima serie cum mi-am descoperit această pasiune pentru unicitatea locurilor din ţara noastră:
O carte despre Istoria României pe care am răsfoit-o întâmplător şi un drum către Piatra Neamţ care nu avea nicio legătura cu cartea mi-au aprins câteva beculeţe şi am decis să scriu un articol despre „Locuri din România unice în Europa”. La o analiză mai profundă am realizat că pot transforma acest articol în zeci de serii… România are sute, poate chiar mii de locuri care nu se mai găsesc în alta parte.
În primul articol Locuri din România unice în Euroapa – partea 1 am povestit despre unicitatea Deltei Dunării, despre Cimitirul Vesel de la Săpânţa, Sfinxul din Bucegi, Cetatea de la Râşnov şi Mănăstirea Horezu, iar în această parte voi continua cu alte locuri absolut senzaţionale şi bineînţeles, unice în Europa!
Mănăstirea Voroneţ
Este o mănăstire construită cu 525 de ani în urmă, care încă îşi păstrează picturile murale exterioare în culori stridente, absolut senzaţionale, unicitatea fiind dată de culoarea albastru folosită, care este unică nu numai în Europa, dar şi în întreaga lume.
Este una din cele mai renumite biserici din toată România, datorită în special frescelor exterioare, luminozităţii şi culorii foarte intense, a sutelor de figuri păstrate pe zugrăveala de azur, cât şi a locaţiei absolut senzaţionale, în imediata apropiere a oraşului Gura Humorului, pe malul unui râului cu acelaşi nume, dar şi a picturii interioare a bisericii, care datează în cea mai mare parte din timpul lui Ștefan cel Mare, din anul 1496.
Bisericile de lemn din Maramureş
8 exemplare unice care combină stilul Gotic cu tradiţionalul construcţiei din lemn, ridicate încă din perioada medievală. Înguste, înalte, cu turle suple şi simple, se remarcă prin tehnica îmbinărilor din lemn cu motive ornamentale ce reprezintă elemente din natură, animale şi forme geometrice.
Toate bisericile din lemn din Maramureş sunt aşezate pe o colină, dominând întregul peisaj. Nu sunt de dimensiuni mari, iar interiorul iasă în evidenţă doar prin picturile de mural, icoane pe lemn şi stică, alături de mobilierul şi piesele textile arhaice. Aceste biserici se găsesc în vechiul Maramureş, adică în partea de Sud – Vest şi sunt elemente reprezentative pentru loc.
Lacul Sfânta Ana
În inima Carpaţiilor Orientali, în mijlocul unei păduri de conifere străluceşte din toate punctele de vedere singurul lac vulcanic din Europa: Sfânta Ana. Aerul ionizat se simte foarte puternic, chiar dacă vulcanul nu a mai erupt de mai bine de un milion de ani.
Lacul Sfânta Ana are o suprafaţă de aproximativ 20 de hectare şi o adâncime în medie de 7 metri. Apa nu conţine oxigen, drept urmare nu trăieşte nicio vietate în interior, este foarte curată, aproape că se apropie de puritatea celei distilate şi împreună cu aerul au propietăţi curative.
Lacul Sfânta Ana începe de la Băile Tuşnad, până la muntele Puturosu, care se continua cu munţii Giurgelului şi Caliman, împreună formând cel mai mare lanţ vulcanic din Europa. Dacă ajungeţi în zonă puteţi vizita şi staţiunea Sovata.
Gheţarul Scărişoara
Peştera Scărişoara găzduieşte cel mai mare gheţar subteran din România, unic în Europa din pricina volumului de gheaţă, adică peste 75.000 ml, care zace în acest loc de mai bine de 4000 de ani.
Pestera este situată la o înălţime de 1165 metri, are 720 metri lungime, 105 metri adâncime, iar blocul de gheaţă are o grosime de peste 15 metri. Peştera se poate vizita intrând printr-un aven de 48 metri, după care se intră propriu-zis în peşteră… Dacă eşti interesat să vizitezi acest loc tot ce trebuie să şti este că nu ai nevoie de echipament special, toată peştera este amenajată pentru turişti şi că perioada ideală de a ajunge în acest loc sunt lunile de iarnă.
Cea mai mare pădure de castani comestibili
Singura pădure de castani comestibili din Europa se găseşte chiar în ţara noastră. În inima Olteniei, în imediata apropiere a oraşului Tismana se înalţă mândră o pădure de aproximativ 60 de kilometri de castani. În medie produce între 30 şi 65 de tone de fructe pe an, de diferite forme şi dimensiuni.
Cei care aleg să viziteze acest loc vin în general pentru renumita mănăstire de la Tismana, însă odată ajunşi au parte de o mare surpriză, pentru că zona este împânzită de obiective turistice. Pădurea de castani comestibili, cu copaci care au fost plantaţi chiar şi din secolul al XIV–lea, din vremea lui Nicodim sau o bisericuţă de lemn din 1657 sunt numai câteva din obiectivele din zonă.
Sursa articol: https://www.ghiduri-turistice.info/
