Laurențiu Barbu
Maria Tănase a avut de-a lungul existenţei, iubiri pătimaşe, începând cu dragostea din adolescenţă pentru medicul cu care a rămas însărcinată, relaţia pasională cu sculptorul Constantin Brâncuşi, pe care l-a idolatrizat, dragostea nebună pentru un spion francez, pentru care şi-a vândut averea ca să-l scape de închisoare şi căsătoria cu Clery Sachelarie, cel care care avea să-i tolereze absolut toate capriciile şi aventurile…
A fost o femeie care, practic, nu şi-a refuzat nimic, nici măcar aventuri de o noapte, care i-au adus, pentru o vreme, aprecieri critice, şi nu se jena să cheltuiască, peste noapte, sume considerabile acumulate din prestaţiile artistice desăvârşite.
Peste toate acestea, Maria Tănase a fost un om şi un artist special, care a trăit şi a cântat după cum şi-a dorit, cu o pasiune inegalabilă.
Maria Tănase, una dintre cele mai valoroase cântărețe de muzică populară ale României s-a născut la data de 25 septembrie 1913 în mahalaua Cărămidarilor din București. Aceasta a interpretat muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe și teatru de revistă, fiind supranumită Pasărea măiastră (de Nicolae Iorga) și Regina cântecului românesc.
Maria Tănase a avut un repertoriu extrem de vast ce-a cuprins cântece din toate regiunile României și din toate categoriile: doine, orații de nuntă, cântece de leagăn, de joc (hore, sârbe, învârtite, jienești), de dragoste, de petrecere, lăutărești, satirice, bocete
În mai 1934 se angajează la Teatrul „Cărăbuș” iar pe 2 iunie debutează în revista Cărăbuș-Express. Tot în acest imprimă prima sa piesă, romanța Mansarda la casa de discuri „Lifa Record”.
Debutul radiofonic al Mariei Tănase are loc la data de 20 februarie 1938. Acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, artista prezintă un program de cântece românești la emisiunea „Ora satului”: M-am jurat de mii de ori, Șapte săptămâni din post, Ce-i mai dulce ca alvița, Cine iubește și lasă, Geaba mă mai duc acasă, Mărie și Mărioară, Țigăneasca, Când o fi la moartea mea.
Pe 17 august 1938 cântă la încheierea cursurilor de vară ale Universității populare de la Vălenii de Munte din Prahova, unde istoricul Nicolae Iorga o supranumește Pasărea măiastră. Tot în 1938, Maria Tănase se angajează la Teatrul „Alhambra” al lui Nicolae Vlădoianu iar în septembrie lansează cu mare succes cântecele Mi-am pus busuioc în păr și Habar n-ai tu.
Între anii 1939-1941 artista pleacă în străinătate pentru a concerta. Aceasta este invitată la Expoziția Universală de la New York dar și într-un turneu artistic în Turcia.
După instaurarea comunismului, în 1952 este solicitată să profeseze la Școala medie de muzică nr. 1 din București, în cadrul unei catedre de cânt popular nou creată.În anul următor, lansează cu mare succes cântecele Dragi mi-s cântecele mele și Aseară vântul bătea.
În 1958 imprimă la Electrecord patru cântece populare românești traduse și adaptate în franceză de Nicole Sachelarie, cumnata artistei: Doïna de Dolj, La malédiction d’amour (Cine iubește și lasă),Danse montagnarde (Uhăi, bade), Tiens, tiens, tiens et na (Iac-așa). Acestea au fost editate pe un microsion Electrecord iar apoi au fost incluse, împreună cu alte cântece ale artistei cântate în limba română, pe un disc editat în colaborare cu casa franceză „Le Chant du Monde”, disc distins în 1965 cu „Grand prix du disque” (Marele premiu al discului), decernat de Academia „Charles Cros” din Paris.
Maria Tănase a iubit și teatrul. A jucat pe scena Teatrului Municipal în Cadavrul viu de Lev Nikolaevici Tolstoi (1945) și în Horia de Mihail Davidoglu (1956). A cântat în opereta Mascota de Edmond Audran (1944) și rolul principal din comedia muzicală Sfinxul de la Hollywood de Ralph Benatzky (1946). A cântat în filmele Se aprind făcliile (1939 – film care s-a pierdut), România (1947),Ciulinii Bărăganului (1958) și în scurt-metrajul muzical Mic album muzical (filmat în 1958), în care apare cântând piesele Mărioară de la Gorj, În Târgul Moșilor și Salutare, bătrâne București.
În luna aprilie a anului 1954, Departamentul Artelor din Ministerul Culturii a propus decorarea sa cu Ordinul Muncii cls. a III-a.În anul 1955 a fost distinsă cu Premiul de Stat, iar în anul 1957 a primit titlul suprem de Artist emerit.
În primăvara anului 1963, fiind într-un turneu la Hunedoara cu Taraful Gorjului, află că este bolnavă de cancer la plămâni. Întrerupe turneul, rugând-o pe Mia Braia să o înlocuiască. Pe 2 mai ajunge acasă, în București. La data de 22 iunie 1963, Maria Tănase moare la Spitalul Fundeni.
