Laurențiu Barbu
Oraşul Cernavodă, cel pe lângă care trecem în drum spre fierbintele litoral românesc şi care ne trage atenţia prin arcuirea podului aflat aici peste Canalul Dunăre – Marea Neagră, dar şi prim masivitatea „ogivelor” de beton ale reactoarelor de la centrala nuclearo – electrică, este situat în Podișul Dobrogei de Sud, la confluența fluviului Dunărea cu Canalul Dunăre – Marea Neagră, respectiv cu văile Carasu, Țibrin și Siliştea.
Elementul definitoriu al orașului și teritoriului său administrativ este Canalul Dunăre – Marea Neagră, ca ax de structurare urbanistică a localității, pe care o divide în două zone distincte. Aici, pe strada Ovidiu, la numărul 7, de ceva timp se află Muzeul de Istorie „Axiopolis”. Muzeul „Axiopolis” din Cernavodă a fost inaugurat la 3 iunie 2006. Profilul general al muzeului este cel arheologic, profilul principal fiind arheologie preistorică, arheologie daco-romană, istorie. Muzeul este găzduit într-o clădire veche care a servit de-a lungul timpului ca centru de pompieri şi casă a pionierilor. Restaurată şi salvată de la demolare, clădirea ne prezintă în spaţiile celor 5 săli şi al unui hol monumental, o colecţie de arheologie preistorică şi romană locală, dar şi regională, piese de artă decorativă din sec. XIX, monumente şi personalităţi care au marcat istoria şi imaginea oraşului.
Astfel în „Sala 1” muzeu ne introduce în istoria din perioada neo-eneolitică ( 5500-2500 î.Hr.). Cunoscute mai ales prin celebrul cuplu „Gânditorul şi perechea sa”, capodoperă a sculpturii neolitice descoperite la Cernavodă într-un mormânt din necropola de înhumare de pe Dealul Sofia (în anul 1956), comunităţile neo-eneolitice din zona Dunării au avut o lungă evoluţie în timp, colinele însorite de pe malul drept al Dunării oferindu-le un cadru natural ideal locuirii de durată. Numai în raza de locuire a oraşului Cernavodă au fost identificate mai multe aşezări şi necropole aparţinând culturilor Hamangia, Gumelniţa, Cernavodă I, III şi II cu un bogat inventar arheologic: ceramică, arme, unelte din silex, podoabe şi obiecte de cult (mileniul V î.Hr.), material osteologic care oferă o imagine complexă asupra economiei alimentare.
În „Sala 2” luăm contact cu perioada Hallstattiană – prima epocă a fierului (1200- 450/300 î.Hr.) care cunoaşte manifestări culturale cu trăsături specifice. Denumirea culturii este dată după localitatea cu acelaşi nume din Austria. Apare în momentul în care metalurgia bronzului cunoştea cea mai mare dezvoltare. În mai multe puncte din zona Cernavodă sunt atestate aşezări şi necropole ce aparţin mediului cultural Babadag II şi III: pe Dealul Sofia este menţionată existenţa unui „oppidum tracic” hallstattian (sec.X-VIII î.Hr.) apărat de un val de pământ şi piatră. Poate fi admirat inventarul funerar al unui mormânt elenistic din Medgidia de sec. II î.Hr., vase hallstattiene din zona Cernavodă şi Rasova – Malul Roşu, ceramică greaca de import, vase greceşti de uz comun (sec. III-II î.Hr.), recipiente amforice de la Heracleea Pontica şi Chios (sec. IV î.Hr.), urne funerare.
„Sala 3” este dedicată perioadei de început a ocupării Daciei de către romani în urma a două mari războaie încheiate cu cucerirea teritoriului dintre Carpaţi-Dunăre-Pont şi transformarea lui în provincie imperială romană. Vechea cetate grecească Axiopolis îşi va continua activitatea şi în epoca romană. Datorită pozitiei sale strategice, romanii vor înfiinţa aici o „nautae universi Danubii”, o asociaţie a marinarilor de pe Dunăre. În urma unor cercetări, marele arheolog Grigore Florescu a descoperit la Cernavodă o carieră de piatră exploatată de romani cu reprezentarea unui Hercule Saxanus (Ripensis) a cărui imagine poate fi admirată într-o planşă expusă în sală (originalul se afla la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa). Pot fi văzute emisiuni monetare, dinari romani republicani proveniţi din descoperiri izolate. Denarii găsitii la Cernavodă fac legatura cu descoperirile din zona Ostrov, la sud şi a Tulcei la nord. Se regăseşte de asemenea ceramică romană descoperită la Rasova şi Cernavodă, inscripţii pe cărămizi cu nume de unităţi militare cantonate în zonă.
„Sala 4” corespunde perioadei romane târzii (sfârşitul sec. III-IV e.n) şi prezintă vestigii ale prezenţei romanilor la Axiopolis, Capidava, Sacidava şi Basarabi. Poate fi studiat un plan al cetăţii şi etapele sale de construcţie. Apar cele mai târzii dovezi ale existenţei creştinismului în Sciţia Minor: placa mormântului hypogeu, datat sec. VI, din afara cetăţii Axiopolis (originalul se afla în muzeu), reproducerea unei plăci de calcar cu menţionarea a trei martiri din secolul IV: Chindeas, Chiril şi Dasius (Tasios), obiecte-bijuterii împletite din fir şi din bronz, dar şi o hartă a valurilor de pământ din Dobrogea.
„Holul muzeului” este dedicat sec. XI-XX, aici fiind evocată personalitatea lui Anghel Saligny, prin prezenţa machetei podului construit de marele inginer inaugurat în anul 1859, această minunată împletitură de fier care a răzbătut timpul până la noi, printr-un album cu etapele construcţiei podului, prin imagini cu cel mai mare obiectiv de construcţii al României din perioada comunistă – Canalul Dunăre-Marea Neagră. La etaj, în sala-turn („Sala 5”), este adus un omagiu familiei de intelectuali Chirescu, care au donat obiecte ce au aparţinut familiei marelui compozitor I.D.Chirescu.
Programul muzeului este unul flexibil, respectiv Luni – Vineri: 8.00 – 16.00, iar sâmbăta şi duminica este deschis pentru grupurile care solicită din timp acest lucru. Ghidul care-i întâmpină pe cei care trec pragul muzeului din Cernavodă le prezintă tuturor istoria oraşului. Ana Olivia Rotaru, muzeograf: „Bine aţi venit la muzeul de istorie Axiopolis. Această denumire are o rădăcină grecească Axios şi Polis. Axios înseamnă apa neagră, polis înseamnă cetate întărită. Deci oraşul de lângă apa neagră!!!” Statuetele „Gânditorul şi perechea sa”, reprezentative pentru cultura Hamangia, au devenit emblemele oraşului Cernavodă.
Puţini sunt însă cei care ştiu că acestea au fost descoperite întâmplător, pe dealul Sofia din Cernavodă în anul 1956. În timpul săpăturilor arheologice, o porţiune dintr-un mal s-a desprins şi s-a prăbuşit. Printre resturile de lut şi piatră, arheologii au găsit cele două statuete. „Aceste exponate sunt un unicat pe teritoriul României, îşi au analogie în cultura orientală. Sunt un simbol al oraşului nostru şi sunt o dovadă vie a plasticii antopromorfe a epocii pietrei. Putem spune că suntem într-un oraş mic, dar cu o istorie mare ce începe din mileniul 5 î.Hr.”, completează doamna muzeograf. Aici avem prezente două reproduceri ale celebrelor statuete, cele originale găsindu-se la Muzeul de Istorie Naţională a României din Bucureşti, expuse la loc de cinste, ca exponate cu valoare de tezaur.
În drum spre mare, tot mai mulţi turişti se opresc în ultimul timp pentru un scurt popas la Muzeul de Istorie „Axiopolis” din Cernavodă. Cei mai mici vizitatori sunt deseori captivaţi de artefactele inedite expuse aici în muzeu şi pun întrebări care de care mai interesante, aşteptând răspunsuri pertinente. Astfel participăm cu toţii la o istorie vie a acestui colţ de țară românească, ca urmare a unei iniţiative demne de laudă.
Sursa: cunoastelumea.ro
