Laurențiu Barbu
Județul Giurgiu este situat în sud-estul României, în lunca Dunării, la granița cu Bulgaria, în vechea provincie istorică, Muntenia. Fiind amplasat la granița țării, orașul Giurgiu a jucat un rol important, de-a lungul timpului, în războaiele frecvente dintre români și turci, pentru deținerea controlului asupra Dunării. Prima atestare documentară datează din 1394, din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân.
Turnul cu Ceas și Podul Prieteniei sunt două elemente simbol ale orașului Giurgiu. Primul dintre ele este din piatră, construit în timpul stăpânirii turcești, cu scopul de a folosi ca punct de observație în cazul atacurilor. Ulterior, construcția a fost modificată, prin adăugarea unui ceas.
Podul Prieteniei este construit peste Dunăre, permițând comunicarea feroviară și rutieră între România și Bulgaria, prin cele două orașe ale acestor țări: Giurgiu și Ruse. Podul are o lungime de aproape 3 km iar partea centrală este mobilă, putând fi ridicată pentru a permite navelor mai înalte să treacă prin acest sector.
Parcul Național Comana din județul Giurgiu
Parcul Natural Comana, se afla la mijlocul distantei dintre Bucuresti si Giurgiu.
Parcul se intinde pe 25.000 de hectare si cuprinde un ecosistem caracteristic deltei, cunoscut din vechime sub numele de Balta Comana. Specialistii sustin ca „Delta de langa Bucuresti” ocupa locul doi ca biodiversitate, dupa Rezervatia Delta Dunarii.
Parcul, administrat de Romsilva, cuprinde aproximativ 300 de hectare de zone umede mlastinoase, fapt pentru care e considerat cea mai mare zona umeda din sudul tarii. Aici traiesc 141 de specii de pasari, 19 specii de pesti si 31 de specii de mamifere. Exista doua tipuri de pesti, tiganusul si cleanul de Comana, care traiesc numai in zona.
Si padurile de pe intinsul parcului sunt demne de admirat. Ele cuprind specii caracteristice zonei sudice, precum stejarul pufos, jugastrul, ulmul, teiul si stejarul brumariu. La baza arborilor cresc plante rare, ca laleaua pestrita, leurda, rodul pamantului sau gura lupului.
Bine de stiut:
Parcul Natural Comana este o rezervatie unica in Europa, care include zeci de specii de plante si animale protejate de legile internationale, este considerata a doua delta a Romaniei.
Pădurea Mănafu din comuna Izvoarele, județul Giurgiu
Padurea Manafu este situata in partea de vest a satului Valea Bujorului din judetul Giurgiu, la 36 km sud-vest de Bucuresti.
Padurea Manafu a fost declarata rezervatie forestiera in 1954 si are o suprafata de 278 ha. Padurea este alcatuita din stejar brumariu in amestec cu cer, garnita si salcam plantat. Dintre arbusti sunt prezenti porumbarul, paducelul etc. Stratul ierbaceu este alcatuit din brebenei, bujor romanesc. Aici au fost colonizati fazanii, iepurii si caprioarele devenind astfel un important centru cinegetic. Tot aici se afla un val de pamant vechi, numit de sateni Brazda lui Traian.
Bine de stiut:
Padurea Manafu a fost data in custodie Directiei Silvice Giurgiu in anul 2004.
Mănăstirea Comana din comuna Comana, județul Giurgiu
Manastirea Comana, situata in comuna Comana din judetul Giurgiu, a fost ctitorita de Vlad Tepes in anul 1461, ca o manastire-cetate, care insa s-a ruinat pana la finele secolului al XVI-lea.
Locul pe care a fost inaltata Manastirea era odinioara o insula in mijlocul mlastinilor, iar accesul se facea pe o poarta aflata in nordul incintei, dupa ce se traversa un pod de lemn, usor de incendiat la vreme de primejdie. Din aceasta perioada s-au descoperit urmele unei biserici de plan dreptunghiular care avea fundatie din caramida iar partea superioara din barne. Interiorul bisericii era tencuit si pictat, gasindu-se urme de vopsea rosie si albastru inchis.
Odata cu biserica de lemn de aici, demolata in 1588-1589, ale carei temelii au pierit sub cladirile laturii de sud a incintei noii mânăstiri construite de Serban paharnicul, a disparut, desigur, si mormantul lui Vlad Tepes, dupa o dainuire de aproape 130 de ani. Astfel ca inmormantarea vestitului domn in prima biserica a manastirii Comana, ctitorita de el, desi este o ipoteza, ramane totusi cea mai probabila.
Biserica Înălțarea Domnului din orașul Giurgiu, județul Giurgiu
Biserica “Înalțarea Domnului” din Giurgiu reprezintă una dintre cele mai frumoase lăcașuri de cult.
Datorita vechimii sale, Biserica “Înălțarea Domnului” din Giurgiu prezintă o importanță deosebită pentru municipalitate.
Biserica “Înălțarea Domnului” din Giurgiu are o arhitectură neoclasică, fiind construită după proiecte renumite, imitând structura și forma unor alte monumente de cult din țară construite în același scop – acela al cinstirii memoriei eroilor căzuți pentru patrie.
Picturile din cadrul Bisericii “Înălțarea Domnului” din Giurgiu sunt destul de vechi, dar și de o importanță artistică și religioasă deosebită, Icoanele Maicii Domnului, dar și cea care simbolizează Înălțarea Domnului spre ceruri sunt doar câteva din piesele iconografice de mare importanță.
Interiorul Bisericii “Înălțării Domnului” din Giurgiu este destul de înalt, prezentând arcade vaste, cu o structură de rezistență bine definite. Turnul Bisericii este destul de înalt, poate unul dintre cele mai înalte din întreg orașul Giurgiu.
Biserica “Înălțarea Domnului” din Giurgiu a fost construita în anul 1939, în cinstea eroilor martiri căzuți în timpul Primului Război Mondial.
În curtea Bisericii “Înălțarea Domnului” din Giurgiu turiștii pot admira Mausoleul Eroilor construit în anul 1920, în cinstea eroilor martiri români, dar și pentru cei de origine franceză, sacrificați pentru patrie în timpul Primului Război Mondial.
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din orașul Giurgiu, județul Giurgiu
Catedrala “Adormirea Maicii Domnului” din Giurgiu este un important simbol al creștinității municipale.
Arhitectura Catedralei “Adormirea Maicii Domnului” din Giurgiu este frumoasă, fiind construită în stil bizantin, imitând construcțiile de cult ale Constantinopolului. Destul de înaltă, cu arcade frumos arcuite, dar și turnuri bine conturate, Catedrala “Adormirii Maicii Domnului” din Giurgiu prezintă o mare importanță arhitecturala. Pronaosul, altarul sunt bine conturate, având o vechime destul de înaintată.
Bine de stiut:
Catedrala “Adormirea Maicii Domnului” este sediul Episcopiei Giurgiului. A fost construită în anul 1852, pe vechiul amplasament al primei școli românești din oraș. Inițial, în acest loc se afla o altă biserica a orașului, lăcaș care nu s-a putut conserva, fiind construită în stil bordei și semiîngropatî în pământ.
Ideea construcției Catedralei “Adormirea Maicii Domnului” din Giurgiu a fost a orânduitorului orașului, pe nume Kisseleff care își va da acordul ca ortodocșii să poată intra în posesia materialelor – piatră și lemnărie – pentru construcția unei biserici falnice pentru întregul oraș, situand-o chiar lângă biserica veche. Pictura murală realizată în ulei a fost schimbată în anul 1930 de pictorul Nicolae Stoica.
În apropiere de Catedrala “Adormirea Maicii Domnului” mai puteți vizita următoarele obiective turistice:
- Turnul Ceasornicului, Teatrul ”Tudor Vianu”, Muzeul Județean ”Teohari Antonescu”, Biserica Sfântul Gheorghe
Muzeul Teohari Antonescu din orașul Giurgiu, județul Giurgiu
Infiintat in anul 1934, Muzeul Judetean Teohari Antonescu functioneaza din 1977 in cladirea fostei Prefecturi Vlasca, ea insasi monument istoric.
Muzeul din Giurgiu numara cinci sectii: arheologie, etnografie, istorie, istorie memoriala, restaurare-conservare.
Sectia de arheologie pune in lumina aproape toate epocile: material litic din paleolitic, ceramica si idoli din neolitic, din epoca bronzului si a fierului, unelte, ceramica, podoabe, monede (13 tezaure monetare, o colectie alcatuita din 2.500 de piese din aur, argint si metal comun), arme, documente din evul mediu si din epoca moderna.
Patrimoniul sectiei de etnografie provine din satele stravechii zone Vlasca, peste care s-a suprapus actualul judet Giurgiu si contine 1.700 de piese.
Sectia de istorie memoriala, un mai vechi deziderat al muzeului, a prins contur in ultimul deceniu prin fondarea unui patrimoniu de profil si prin conceperea unor sectoare muzeale autonome.
Expozitia sectiei de istorie, care a fost reorganizata in anul 1977, cu ocazia Centenarului Independentei, prezinta momente importante ale razboiului dintre anii 1877-1878.
In cadrul muzeului sunt expuse marturii privind infiintarea orasului Giurgiu, perioada luptelor purtate de Mihai Viteazul cu Imperiul Otoman, monumente istorice (manastiri,biserici, edificii laice), contributia localnicilor la evenimentele din 1848, la Razboiul de Independenta din 1877-1878, precum si la Primul Razboi Mondial (1916-1918).
Turnul Ceasornicarului din orașul Giurgiu, județul Giurgiu
Turnul Ceasornicarului este o constructie masiva situata in Piata Unirii din localitatea Giurgiu.
Turnul reprezinta un fost foisor de observatie ce a fost ridicat de turci in anul 1700 si reconstruit in sec.VII. De aici turcii scrutau zarile urmarind miscarile ostilor romane. In sec. XIX s-a adaugat un mare ceasornic, care se pastreaza si astazi intr-o stare buna.
Turnul are o inaltime de 22 de m avea scopul de a servi ca post de observatie in cazul atacului fortelor romanesti.
Turnul Ceasornicului a intrat in reconsolidare la sfarsitul anului 2005, lucrarile fiind terminate in 2007. Cu aceasta ocazie, ceasornicul a fost inlocuit cu unul nou, cel original aflandu-se la muzeul de istorie Teoharie Antonescu din orasul Giurgiu.
Bine de stiut:
Turnul Ceasornicarului a fost inscris in Lista monumentelor istorice avand codul: LMI GR-II-m-A-14913.
Sursa: locuridinromania.ro
