Laurențiu Barbu
Nu degeaba se spune că mulți străini râvnesc la țara noastră și la bogățiie ei. România, prin așezarea geografică și clima reprezentativă, cu solurile sale bogate, are un enorm potențial real de a produce fructe și legume deosebite, suficiente atât pentru import, cât și pentru export.
Agricultura este o sursă de venit importantă pentru români și ar putea fi una dintre cele mai puternice forțe economice dacă aceasta ar fi abordată din perspectiva corectă, dacă investițiile ar fi mai mari și tinerii s-ar apleca spre acest domeniu pentru a-i descoperi tainele și potențialul.
Munca în agricultură este grea, multă, necesită timp și răbdare, ca să nu mai vorbim de cunoștințe, însă satisfacția este pe măsură. Atât satisfacția financiară cât și cea sufletească.
În ultimii ani mulți tineri s-au întors la pământurile lăsate moștenire de strămoși și au început să investească în motorul economiei de altă dată, agricultura. Așa cum susțin majoritatea, cu cât o cultură este mai nouă, mai diferită are un potențial mai mare la vânzări, mai ales pentru export.
Așa a apărut și interesul pentru pepenele de iarnă.
În anul 2018 s-a facut documentația și începând cu anul 2019 acesta a fost înscris în vederea omologării și brevetării. Producția depășește 60 de tone la hectar, o producție foarte mare. O plantă produce circa 15-20 de fructe, iar dacă sunt lăsate să ajungă la maturitate, numărul lor scade la 8-10 fructe pe plantă. Încă din 2019 s-au oferit semințe în scop promoțional cultivatorilor, iar cei care doresc informații privind cultivarea acestei specii pot contacta reprezentanții Academiei de Științe Agricole și Silvice.
Pepenele este un fruct “exotic” pentru români în extrasezon, când puțini își pot permite să cumpere acest fruct din import. De curând însă, cercetătorii Stațiunii Legumicole de la Buzău au aclimatizat cu succes pepenele de iarnă, un soi provenit din Asia, unde este foarte popular. Este o premieră pentru România, a cărei reușită poate transforma pepenele din fruct sezonier într-unul pe care îl putem găsi și consuma pe toată perioada anului.
Cultivarea pepenelui de iarnă ar putea oferi fermierilor români o nouă șansă la profit. Cultura a fost ameliorată la noi în țară, iar cultivatorii interesați de semințele acestui pepene sunt oferite gratuit de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău.
Pepenele de iarnă este o specie din familia cucurbitaceelor care, spre deosebire de pepenele roșu sau galben, crește pe boltă, asemenea strugurilor. Fructele au o greutate cuprinsă între două și patru kilograme, sunt o sursă bogată de vitamine, în special vitamina C, și rezistă chiar și câteva luni după ce a fost cules.
Dulci și gustoase, acestea pot înlocui în preparatele culinare pepenele, castravetele și chiar dovleacul. Noul pepene este bun în murături, iar atunci când este copt, poate fi confiat, pentru că devine dulce. Și semințele pot fi consumate, asemenea celor de dovleac. Pepenele de iarnă este o delicatesă în bucătăria asiatică. În China, e apreciat nu doar pentru gustul său, ci și pentru conținutul bogat de vitamine, magneziu și potasiu.
Nu trebuie să se creeze vreo confuzie, această specie nu poate fi cultivată iarna. De la această regulă firească face excepție situația în care specia poate fi crescută și îngrijită în spații protejate, încălzite, adică în solarii sau sere. Pentru a avea succes, temperatura trebuie să fie de peste 12 grade Celsius. Denumirea de pepene de iarnă vine de la buna capacitate de a se păstra peste iarnă, fără a avea nevoie de condiții speciale. Fructul poate fi depozitat în magazie, în beci, în depozit, așa cum se păstrează cartofii sau dovlecii. Planta poate fi folosită şi ca port-altoi la pepeni pentru a obţine producţii foarte mari.
