Apele și munții României păstrează în taină, peste milenii, povestea oamenilor care au trăi cândva aici. În urmă cu peste 6.000 de ani, oamenii acestor locuri au creat culturi semnificative. Au iubit și au suferit, și-au căutat un loc într-o lume care, cu siguranță, li se părea misterioasă. De la ei ne-au rămas suficiente lucruri care să ne permită să înțelegem, măcar într-o anumită măsură, cine au fost…

Alături de cultura Cucuteni, Cultura Gumelnița reprezintă apogeul dezvoltării umane în Europa, acum peste 6.000 de ani. Oamenii acestei culturi, o populație sedentară cu activități complexe, au reușit să lase în urmă capodopere artistice care îi uimesc pe specialiști. Printre lucrurile cele mai ieșite din comun se disting podoabele din aur și vasele ceramice pictate cu AUR, precum și statuetele unicat, cum ar fi Zeița de la Sultana și Vasul cu îndrăgostiți.

Potrivit specialiștilor, “studiile paleogenetice efectuate pe un lot reprezentativ de schelete provenite din necropole aparținând comunităților Boian și Gumelnița au relevat faptul că aceste populații sunt foarte apropiate genetic de populația contemporană din România, comparativ cu alte populații din Europa sau Asia.”

Mai mult decât atât, conform ziarului Evenimentul Zilei, la deschiderea expoziției “Radiografia unei lumi dispărute”, directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander Târnoveanu, a spus: „Prin venele multora dintre dumneavoastră curge sângele acelor oameni”.

Tocmai de aceea, cu gândul la uriașul patrimoniu cultural pe care îl are România, ne întrebăm în mod firesc de ce cărțile de istorie nu le spun mai multe copiilor noștri despre istoria străveche a acestor meleaguri? (Un spațiu numit de reputați savanți străini Vatra Vechii Europe)

***
Acest scurt metraj pe care îl lansez astăzi își propune să umple un mare gol de informație pentru publicul larg în legătură cu una dintre cele mai importante culturi care a existat pe teritoriul României de astăzi: Cultura Gumelnița.

Vizionare cu folos!

Daniel Roxin
http://daniel-roxin.ro/