Laurențiu Barbu
Cuplul de actori „Stroe si Vasilache” a fost unul dintre cele mai indrãgite cupluri umoristice, înscris cu litere de aur în istoria Teatrului de Revistã și a Revistei românești, format din actorii N. Stroe (05.05.1905-24.06.1990) și Vasile Vasilache (26.10.1907-04.04.1944).
Celebrul cuplu de comici Stroe si Vasilache, prezintă în premieră “Bing Bang” – primul film sonor realizat la București cu o aparatură construită de inginerul român Argani.
Si-au legat NUMELE de scenã si notorietatea de prima emisiune „Ora veselã” care s-a transmis la Radio București pe data de 9 ianuarie 1929. In fiecare duminicã la ora 14.30, cei doi se auzeau la Radio Bucuresti in celebra `Ora Veselã` cu refrenul: „Alo, alo, aici e radio / Stroe si Vasilache, lache, lache…”
Dupã ce s-au cunoscut la Grãdina Volta-Buzești, N.Stroe si Vasile Vasilache, au devenit prieteni de nedespãrţit, iar in anii ’30 si panã in 1944, celebrul si popularul cuplu `Stroe si Vasilache` a fost cel mai iubit cuplu umoristic interbelic. Puţini sunt aceia care stiu cã cei doi au jucat si au realizat (scenariu, regie) si un film – printre cele mai vechi pãstrate in intregime, cu scenariu original:
„Bing Bang” (1934), film sonor si primul film muzical romanesc.Apoi, in 1935, au mai realizat si filmul „Ora veselã”.
Au jucat la Teatrul Alhambra si in spectacolele de revistã ale Companiei Cãrãbus – Constantin Tãnase in Bucuresti. Au fost invitaţi la Paris, la Radio France, la Istanbul, Beirut, Tel Aviv, Alexandria – Egipt (si la curtea regelui Faruk) alãturi de marele Constantin Tãnase.
Au scris nenumãrate texte pentru reviste si comedii muzicale (`Acceleratul 402`, `Firfirica`, `Cavaler Gandac`, `Sãracu’ Gicã` `Apartamentul 42`, `Picollo` si altele).
In 1940, desi actorilor Stroe si Vasilache li s-a interzis sã mai aparã impreunã pe scenã, prietenia lor stransã i-a fãcut sã continue sã scrie si sã compunã impreunã. Vasilache juca in spectacolele de la Cãrãbus si Alhambra, iar N.Stroe la Teatrul „Baraseum” – teatrul artistilor evrei.
In 4 aprilie 1944 Vasile Vasilache (s-a nãscut pe 26 octombrie 1907, la Huși, județul Vaslui) a murit in urma unui bombardament american asupra Bucurestilor.
Dupã prematurul deces al partenerului Vasile Vasilache in anul 1944, N. Stroe a continuat singur transmiterea `live`, ani in șir, a popularei emisiuni `Ora veselã` care incepea totdeauna cu refrenul:
Alo, alo, aici e Stroe,
Și roagã sã-i dați voie,
O clipã sã vã-nveseleascã,
Sã glumeascã,
Iar cu Voi`…
N.Stroe rãmane singur, iar in 1945, infiinteazã impreunã cu Nora Piacentini si Mircea Septilici, Teatrul `Atlantic`, aflat pe strada Academiei din Bucuresti, unde, timp de patru ani joacã in nenumãrate reviste si comedii cu sala plinã.
Infiinţeazã propria trupã de teatru prin ARIA –Agenţia Română de Impresariat Artistic cu care apare in nemeroase spectacole de `Micro-revistã`, cum le numea personal, in Bucuresti la Sala Dalles si in turnee prin toatã ţara.
N.Stroe (Stroe Nacht) s-a nãscut pe 5 mai 1905 in comuna Rãcãciuni, județul Bacãu si a murit pe 24 iunie 1990, la Tel Aviv, Israel. Regizor, scriitor (a scris `77 de ani in 200 de pagini`, `Vasilache`, `Aplauze`) și actor de teatru si film (a jucat in `Bing Bang` -1935, `Ora Veselã` – 1936, `Toate panzele sus!` -1976), el a debutat ca figurant la Teatrul Mic, iar primul rol a fost in piesa `Azais` de Louis Verneuil, unde a jucat alãturi de Leni Caler și Ion Iancovescu.
A semnat regia spectacolelor Companiei `Stroe-Vasilache`, Teatrului Majestic, Companiei `Stroe și Vasilache`, Teatrului `Atlantic` (4 ani de stagiune), Teatrului de Revistã `Constantin Tanãse` și ale trupelor de estradã sub conducerea personalã in cadrul A.R.I.A, Companiei `Cãrãbuș – Constantin Tãnase`, apoi a comediilor muzicale `Firfirica`, `Cavaler Gandac`, `Sãracu’ Gicã`, `Acceleratul 402`, `Cafeneaua Micã`.
A fost cãsãtorit cu actrița Nora Piacentini și cu artista Rolanda Camin, cu care are un fiu, actor, regizor si profesor de teatru – Eugen Stroe (Nacht) și o fiicã, Dana, psiholog.
N. Stroe a fost decorat cu titlul de Artist Emerit de cãtre Petru Groza si cu Meritul Cultural Clasa I.
Sursa: cersipamantromanesc.wordpress.com
