Una dintre cele mai mari concentrări de cetăți și așezări fortificate dacice se găsesc în așa-numitul „Ținut Secuiesc” reprezentat de județețe Covasna, Harghia și Mureș.

În mod surprinzător, cele mai multe cetăți dacice din această zonă au fost descoperite în secolul XIX de arheologi maghiari. Mai mult decât atât, ungurii au fost atât de preocupați de istoria geto-dacilor încât Sigismund Bathory, pe vremea lui Mihai Viteazul, se pretindea un „Principe al Daciei”, visul lui fiind unificarea Țărilor Românești sub numele Dacia pe care, desigur, urma să le conducă el. Chiar mai mult decât atât, în urmă cu sute de ani au apărut și cărți în care ungurii și sașii se pretindeau urmași ai dacilor, pentru a-și justifica pretențiile istorice asupra Transilvaniei.

Astăzi, în condițiile în care este clar că despre o continuitate dacică, din punct de vedere istoric, pot vorbi doar românii, subiectul DACII nu mai este atât de plăcut pentru maghiari…

Ei bine, în acest context echipa de arheologi condusă de dr. Viorica Crișan, de la Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj va relua într-o săptămână cercetarea arheologică de la cetatea dacică Valea Zânelor (Covasna) pentru a scoate la lumină un Templu Dacic descoperit în urmă cu trei ani. Cetatea în sine a fost descoperită accidental în anul 1995 când o furtună care a răsturnat niște copaci și a adus la vedere zidurile acesteia.

„Am spus mereu că dacii de aici ne-au chemat, pentru că nu pot spune altfel. În anul în care a căzut pădurea, printre rădăcinile arborilor doborâți de furtună au ieșit la iveală vase, ziduri, părți de obiecte (…) În campania aceasta va trebui să scăpăm de un maldăr mare de pământ, pentru că în cercetările din anii trecuți, respectiv 2013-2015, în zona în care am început săpăturile, în zona bastionului, au ieșit urmele unui templu dac. Am dezvelit doar o parte, pe trei șiruri de stâlpi care au fost montați în stâncă (…) Deocamdată avem șapte stâlpi, dar eu cred că merg spre 15, poate 17 stâlpi, deci trebuie să decopertăm o zonă destul de mare care este acoperită cu pământul aruncat din zona în care am descoperit templul”, a precizat dr. Viorica Crișan pentru Agerpres.ro

În condițiile în care cetatea nu a fost decât foarte puțin cercetată, nu este exclus să se descopere și un tezaur dacic, mai ales că legendele vorbesc despre faptul că acesta ar fi fost ultimul refugiu al lui Decebal sau că aici ar fi ascunsă o mare comoară dacică.

În orice caz, cetatea este una dintre cele mai mari aflate în afara Munților Orăștiei, iar templul care se cercetează este similar celor de la cetățile Sarmizegetusa Regia sau Costești. Prin urmare potențialul este unul de excepție. Cu dorința ca arheologii să aibă succes maxim în investigația lor, rămâne să așteptăm luna august, în speranța că vom afla lucruri deosebite despre descoperirile de aici…

Daniel Roxin
http://daniel-roxin.ro/