Laurențiu Barbu
Născut în localitatea arădeană Şicula, în anul 1881, Emil Monţia a urmat cursuri de muzică la Timişoara, Oradea şi Viena şi a absolvit apoi Facultatea de Drept, din 1907, după obţinerea diplomei practicând avocatura la Şiria.
În primul război mondial, de pe frontul din Galiţia, a ajuns în Rusia, prizonier în lagărul de la Darniţa, a studiat la Kiev muzica rusească şi a început să lucreze la opera de inspiraţie folclorică „Ileana”. Din primăvara anului 1918 era înrolat în Corpul de voluntari ardeleni şi bucovineni, la Iaşi, iar în 13 noiembrie 1918 pleca în Transilvania pentru a participa la pregătirea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia.
În 2 decembrie a fost ales membru al Marelui Sfat Naţional al Transilvaniei, din partea Aradului, iar în luna martie a anului 1919 a fost numit consilier pe lângă Ministerul Agriculturii şi Comerţului. Şi-a petrecut următorii ani la Bucureşti, în cercurile muzicienilor români, a luat parte la fondarea operei bucureştene, este unul din fondatorii Operei din Cluj şi al Societăţii Compozitorilor Români.
Revenit la Şiria în 1927, şi-a continuat profesia de avocat, în paralel cu cea de compozitor şi culegător de folclor, din creaţia sa muzicală remarcându-se colecţia „121 doine şi cântece poporale româneşti, aranjate pentru voce şi pian”, dedicate lui George Enescu.
Este cunoscut, de asemenea, pentru opera „Fata de la Cozia”, jucată pe scena Operelor din Cluj şi Timişoara, şi la Arad. A fost distins cu premiul Societăţii Compozitorilor Români. S-a stins din viaţă în 1965 şi este înmormântat la Şiria.
La Muzeul memorial „Ioan Slavici” a fost reconstituită camera de lucru a compozitorului, care cuprinde mobilierul original, pianul şi alte instrumente muzicale, fotografii de familie, partituri, culegeri de folclor, afişe ale operelor, brevete şi diplome primite inclusiv din partea Casei Regale a României şi premii care ilustrează ascensiunea sa artistică.
Clădirea care adăposteşte muzeul este monument istoric. Castelul Bohus a fost construit în stil baroc, în 1838 şi a aparţinut familiei nobiliare cu acelaşi nume; expoziţia permanentă „Ioan Slavici” dedicată marelui scriitor român (1848-1925) născut la Şiria a fost inaugurată în 1960; ea prezintă momente din copilăria, anii de şcoală primară petrecuţi la Şiria, apoi din anii studiilor de la Arad, Timişoara, Budapesta şi Viena, dar şi vasta activitate literară, politică şi pedagogică a lui Ioan Slavici.
În acest sens stau mărturie piesele de mobilier, documentele despre istoricul comunei Şiria, manuscrise, fotografii, ziare, reviste, ediţii din operele sale; activitatea publicistică şi didactică a lui Slavici este intens reprezentată prin revistele la care a colaborat „Tribuna din Sibiu” (1893) şi „Vatra” (1894); de asemenea sunt prezentate manualele sale şcolare: „Istoria universală, evul mediu” şi „Gramatica limbii române, etimologia”, precum şi unele numere din „Revista copiilor şi a tineretului” în care publica povestiri didactice.
În 1970 a fost amenajată în acelaşi muzeu, expoziţia permanentă dedicată vieţii şi activităţii compozitorului Emil Monţia (1882 – 1965) care s-a stabilit la Siria din 1906; născut la Şicula, cea mai mare parte a vieţii sale a petrecut-o în comuna Şiria; expoziţia prezintă o serie de exponate care oglindesc viaţa şi prodigioasa lui activitate muzicală, inspirată din nesecatul izvor al creaţiei populare, amintim aici câteva din lucrările sale precum: „Fata de la Cozia”, „Cercel”, „Moştenitorul”, „La fântâna cu găleată”, etc.
