Moldoveanu, cel mai înalt punct din România

Vârful Moldoveanu nu este singur fiind înconjurat pe toate laturile de culmi care depășesc 2500 de metri. În ordine avem așa: cap de listă Moldoveanu cu 2.544 metri, urmat de Negoiu cu 2.535 metri...

Vârful Moldoveanu este Everestul României. Oficial are 2.544 de metri, dar ultima măsurătoare oficială s-a făcut acum vreo 25 de ani și nu-i exclus ca de atunci și până acum înățimea vârfului să se fi modificat.

Carpații Meridionali, Masivul Făgăraș și masivele muntoase din jur s-au format la începutul erei terțiare, iar ridicarea a avut loc în trei etape succesive (în Eocen, în Miocen și în Pliocen). În fiecare din aceste etape s-au creat platforme de eroziune, ce se văd astăzi pe creste sub forma unor suprafețe aproape plane, fracționate de văi (creasta principală în Vârful Brătilei și în Vârful Comisul).

Moldoveanu, în dreapta

Vârful Moldoveanu nu este singur fiind înconjurat pe toate laturile de culmi care depășesc 2500 de metri. În ordine avem așa: cap de listă Moldoveanu cu 2.544 metri, urmat de Negoiu cu 2.535 metri, imediat alături, Viștea Mare cu 2.527,  Lespezi cu 2.522 metri, Vârful Cornul Călțunului cu 2.510 metri, Vârful Vânătoarea lui Buteanu și Hârtopul Darei cu 2507 și respectiv 2.506 metri, Dara 2.501 m, ultimul vârf muntos din România care trece de 2500 de metri și Scărișoara Mare cu 2.495 metri, primul sub 2500.

Seria aceasta de culmi și vârfuri fac ca Moldoveanu să nu se vadă deloc dinspre sud – când urci pe Transfăgărășan vezi Negoiu și Viștea Mare, Moldoveanu fiind oarecum în spatele lor, foarte aproape – dar este vizibil de pe creasta Făgărașului. Una peste alta, ca să vezi creasta lungă și dințată a Moldoveanului, trebuie să treci de Negoiu și să cobori în valea dintre cele două culmi.

Cum ajungi pe Moldoveanu?

Dacă esti bucureștean dependent de betoane, traseul începe cu autostrada A1, Pitești, apoi dreapta spre Curtea de Argeș, înainte prin orașul lui Manole, apoi ușor în sus pe Transfăgărașan (pe DN 7C), barajul Vidraru, și tot înainte pe serpentine, spre coada lacului. La nivelul Barajul Vidraru, Moldoveanu e undeva în dreapta-sus, dar nu-l vezi. Mergi în sus pe Transfăgărășan până dai de Valea Buda (marcaj cu triunghi albastru), pe partea opusă a Vârfului Râiosu, unde lași mașina, iei rucsacul și pleci mai departe pe picioare. Treci de Muchea Mircea, ajungi la prima stână din muntele Podul Giurgiului, loc din care pleacă trei poteci, toate marcate cu triunghi. Trinughiul galben duce la spre Curmătura Moldoveanului. De aici abia poți vedea Vârful Moldoveanu de o parte și Vârful Roşu de alta.

Harta detaliată a regiunii

Drumul este greu, accidentat și nu este recomandat decât în iulie și august când nu mai există risc de avalanșă. În pas atletic este drum de 4-5 ore, cu pauze și mai ușor poate trece de opt ore. Ai un refugiu aproape de Moldoveanu, dar este bun doar în caz de urgență. Cea mai apropiată cabana este pe Vârful Arpașu. Sunt stâne în jur, dar nu toate sunt active.

Nu se poate urca fără echipament de munte, haine groase (media de temperatură anuală pe Moldoveanu este de – 3 grade Celsius), mâncare, apă și telefon mobil, deși doar în unele zone ai semnal. Este obligatorie o bună condiție fizică.

Nu urca pe Moldoveanu fără să treci pe la punctul Salvamont de la Curtea de Argeș. Sunt cei mai faini și mai adevărați baieți acolo. Spune-le unde mergi, care-i traseu, cere-le sfatul și anunță-i și când te întorci.

Cum este sus, pe Moldoveanu nu se poate povesti în cuvinte. Ai, la propriu, toată lumea la picioare. Iar dacă ai noroc de o zi senină și de aer limpede priveliștea este fantastică. Poate că nu degeaba pe crucea din vârf pe o placă galbenă este o frază a lui Lucian Blaga: „Opreşte, Doamne, clipa cu care măsori eternitatea!


Sursa: montaniarzi.ro

...

Voi ce părere aveți?
Vă invităm să comentați mai jos.