Laurențiu Barbu
Botezul prin care trece majoritatea oamenilor este un ritual creștinesc de primire a cuiva printre credincioșii bisericii. Prin această ceremonie, copilul primește un nume și de asemenea, scapă de păcatul originar care îi este iertat.
Cuvântul Botez provine din limba greacă: verbul baptizo înseamnă „a scufunda”. De aceea pruncul este „scufundat” în apa din cristelniță și nu doar stropit. Botezul este taina prin care omul, prin întreita afundare în apă sfinţită de către preot, în numele Sfintei Treimi, se spală de păcatul strămoşesc şi de toate păcatele de până atunci.
Astfel se naşte din nou duhovniceşte şi devine membru al Bisericii. Din acest motiv, numele noului botezat este, de cele mai multe ori, al unui sfânt sau al unei sfinte. Numele exprimă identitatea creștină și de neam.
Taina botezului este, pentru cei mai mulți oameni, un mister. Majoritatea nu știu de ce, dar știu că trebuie. De cele mai multe ori este vorba de tradiție și nu de credință. Totuși, fiecare părinte își dorește ca bebelușul său să aibă parte de cea mai frumoasă petrecere.
În timp ce unii se dau peste cap pentru a realiza cele mai frumoase invitații de botez și aleg localuri deosebite pentru a marca evenimentul, alții aleg să se documenteze și să afle ce se poate și ce nu se poate face în ziua ceremoniei. Deși par uitate de timp, superstițiile sunt încă prezente în viața noastră, indiferent dacă acceptăm acest lucru sau nu.
Însă, românii uită de adevăratele simboluri din cadrul botezului cum ar fi pânza alba sau lumânarea.
Pânza albă în care este înfășurat pruncul imediat după Botez, simbolizează haina luminoasă a sufletului, spălat de păcate, care a devenit de acum biserică sau locaş a lui Dumnezeu. În apa sfințită se sfințește și cruciulița pe care copilul o primește în dar de la nași pentru a-și aminti de cuvintele din Evanghelia după Marcu, cap. 8, 34: „Oricine voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie.”
Lumânarea pe care o aprinde preotul după scoaterea din apă a pruncului și pe care o țin nașii arată lumina harului primit la Botez, dar și lumina faptelor bune, pe care cel botezat este chemat să le împlinească.
În gândirea populară, perioada dinaintea botezului este cu adevărat deosebită deoarece nașii și mirii trebuie să aibă grijă să îndeplinească toate tradițiile pentru ca cel mic să aibă noroc în viață. Așadar, de-a lungul timpului au apărut tot felul de mituri care adesea îi pun la grea încercare pe proaspeții părinți.
Unul dintre cele mai populare mituri despre botez este legat de spiritele rele. În timp ce medicii recomandă ca bebelușii să fie scoși la plimbare zilnic, indiferent de anotimp, superstițioșii susțin că până la botez, copilul nu trebuie să fie scos din casă. Asta pentru a nu oferi spiritelor rele șansa de a-l vedea pe cel care se află sub protecție divină.
Un alt mit menționează timpul potrivit pentru realizarea botezului. În cazul în care bebelușul este sănătos, dar în prima săptămână de la naștere au apărut probleme, botezul se poate face în orice zi, indiferent dacă este post sau nu.
Cele șapte zile sunt necesare pentru înzdrăvenirea minimă a copilului. Totuși, superstițioșii nu admit petrecerea ceremoniei de botez decât după 40 de zile de la naștere. Asta pentru ca și mama să poată participa la ritual.
De asemenea, există mituri care specifică importanța busuiocului și a banilor la botez. Tradiția spune că busuiocul pe care nașii îl pun în cristelnița în care este îmbăiat pruncul, banii aruncați acolo sau orice alt lucru pus lângă prunc sunt considerate semne ale norocului și sănătății. Cu toate acestea, în cărțile bisericești aceste obiecte nu sunt menționate ca elemente care ar avea vreo legătură cu taina Botezului.
Din ce în ce mai des, părinții bebelușilor apelează la ursitoare. În vechime, aceste femei erau lăsate în aceeași cameră cu copilul. Ele veneau noaptea și preziceau destinul micuțului. În prezent, ursitoarele sunt fete tinere, de cele mai multe ori reprezentantele companiilor care se ocupă cu asemenea evenimente.
Fetele vin la petrecerea copilului și îi fac urări din cele mai frumoase. Evident, acest lucru se face de obicei mai mult pentru a distra invitații.
