Procurori militari au dispus extinderea cercetării, asupra faptelor comise după 22 decembrie 1989, ziua în care a fugit Nicolae Ceaușescu. Anchetatorii au dispus extiderea anchetei deocamdată ”in rem” adică făra indicarea vreunui suspect pentru comiterea infracțiunii contra umanității, prevăzută de art. 439 alin. 1 lit. a, g, i și k Codul penal cu aplic. art. 5 Cod penal.

În fapt, articolul din Codul Penal condamnă:

” Săvârşirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, a uneia dintre următoarele fapte:

a) uciderea unor persoane;

g) vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane;

i) întemniţarea sau altă formă de privare gravă de libertate, cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional;

k) alte asemenea fapte inumane ce cauzează suferinţe mari sau vătămări ale integrităţii fizice sau psihice.

Pedepsa prevăzută de legea penală pentru aceste cazuri este ”detenţiune pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.

Pentru prima dată după 27 de ani de la Revoluția din 1989 o autoritate a statului român recunoaște oficial că ”pentru păstrarea puterii, prin acțiunile desfășurate și măsurile dispuse, noua conducere politică și militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împușcare, vătămarea integrității fizice și psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane”.

Procurorii militari consideră că se poate vorbi în acest caz de infracţiunii contra umanităţii deoarece ar fi avut loc un ” atac generalizat” care s-a manifestat prin incidente armate în urma cărora s-au înregistrat victime într-un mare număr de localități din țară.

Achetatorii susțin că din felul în care s-a derulat acest atac ”noua conducere politică și militară” a avut un ”plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui <<război civil>> în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister”.

Toată această diversiune în care au murit sau au fost rănite numeroase persoane avea un singur scop ”preluarea puterii şi legitimarea noilor lideri”, se afirmă în comunicatul emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Tot în premieră după mai bine de un sfert de veac de la evenimentele din decembrie 1989, o instituție a statului român vorbește și despre implicarea mass mediei de atunci în manipularea din acele zile.

”În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui <<război>> psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime”, afirmă procurorii.

Noua anchetă va viza toate faptele comise între 16 decembrie 1989 și 2 ianuarie 1990 în întreaga țară.

Fantomaticii teroriști

Extinderea anchetelor din ,,Dosarul Revoluției” și la evenimentele petrecute după data de 22 decembrie 1989, îl va aduce în prim plan atât pe Ion Iliescu cât și pe ceilalți membrii ai puterii nou instalate după fuga soților Ceaușescu.
Conform cercetărilor efectuate în ultimii 27 de ani, atunci, în decembrie 1989 au murit, în total 1.166 de oameni.

Dar victimele de atunci trebuiesc împărțite în două perioade: cei 271 de eroi martiri care au murit în cursul acțiunilor represive din perioada 17-22 decembrie, victime pe care le putem considera ,,morții lui Ceaușescu”.
Restul de 895 de victime și-au pierdut viața în zilele următoare, până în primele zile ale anului 1990. Moartea lor s-a produs pe fondul luptei cu fantomaticii ,,teroriști” inventați de Ion Iliescu. Astfel că aceștia pot fi numiți, ,,Morții lui Iliescu”.
Iar asta pentru că el a fost cel care, încă din primele ore de după fuga soților Ceaușescu, a vorbit despre ,,Teroriști super-instruiți, care trag din orice poziție”. Imediat după acest discurs amenințător, în toată țara a început ,,vînătoarea” fantomaticilor teroriști care nu au fost însă descoperiți niciodată.

În situația în care anchetatorii au extins cercetările asupra condițiilor în care au murit cei 895 de ,,morți ai lui Iliescu” vor trebui cercetați toți cei care, militari sau civili fiind, s-au implicat în haosul declanșat în cursul a ceea ce atunci s-a numit ,,războiul contra teroriștilor”.

Unii dintre aceia sunt deja morți: generalul Mihai Chițac, generalul Nicolae Militaru sau generalul VA Stănculescu. Alții, începând chiar cu Ion Iliescu și continuând cu Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, ori Teodor Brateș, ”amfitrionul revoluției”, cel care chema bucureștenii să apere Televiziunea de asaltul acelorași ,,teroriști” inexistenți. Sunt în viață. Și numai buni ca să răspundă pentru crimele petrecute în urmă cu aproape 27 de ani.

Sursa: http://www.cotidianul.ro/cine-a-tras-in-noi-dupa-22-290551/

...

Voi ce părere aveți?
Vă invităm să comentați mai jos.

Articole recomandate!