Laurențiu Barbu
Luna mai, denumită popular și “Florar” este o lună a ierburilor, o lună plină de prospețime și culoare. Se manifestă printr-o explozie de vegetație, copacii prind culoare și viață datorită frunzelor și florilor, iar muncile agriole se intensifică.
Pentru locuitorii satului tradițional, timpul avea valoare lucrativă. El era intim legat de întâmplările şi evenimentele derulate în viaţa lor (ocupaţii, preocupări) sau în natură (bioritmurile plantelor, animalelor şi păsărilor).
De aici derivă denumirea sărbătorilor precum şi îndeletnicirile lor principale: agricultura şi păstoritul, din care s-au născut un calendar agrar şi unul pastoral. Celelalte activităţi rurale (pomicultura, viticultura, apicultura, pescuitul) s-au suprapus, în general, peste cadrele de timp fixate de agricultori şi de crescătorii animalelor.
Se consideră că în luna lui “Florar”, Raiul coboară pe pământ și înverzește totul.
În această lună muncile câmpului și ale grădinilor devin priorități, astfel țăranii părăsesc casele și gospodăriile pentru a fi în toiul lucrărilor agrare.
În luna mai se strâng turmele de oi și vaci, pentru a fi duse la ciobani. În unele regiuni ale țării, mai ales în zona montană se face și “măsura oilor”.
Tot în luna mai, mai exact pe data de 1 mai, cei care încă mai au vin în butoaie, trebuie să-l scoată și să-l trateze cu pelin, astfel se va strica. Totodată, tradiția populară ne spune că e bine să bei din acest vin pentru a fi ferit de boli în decursul anului.
O foarte cunoscută superstiție spune că, în luna mai, nu e bine să faci nuntă și nici să te naști, fiindcă e o lună neprielnică.
Alte superstiții ale lunii mai fac referire la anul agricol ce urmează, cât și la timpul din decursul acestuia, astfel:
- Dacă în serile lunii mai apare rouă și e timp răcoros, atunci vom avea belșug la vin și fân;
- Ploaia caldă a lunii mai e binecuvântare pentru culturile de grâu și porumb;
- Dacă în luna mai năpădesc gândacii, atunci vom avea un an mănos;
- Furtunile cu tunete și fulgere din luna mai ne prevestesc un an roditor;
- Dacă luna mai e ploioasă, atunci vom avea un iunie secetos, etc.
Printre sărbătorile importante ale lunii mai se numără:
- Sfântul Gherman, pe data de 12 mai;
- Sfinții Împărați Constantin și Elena, pe data de 21 mai;
- Înălțarea Domnului sau Ziua Eroilor, pe data de 24 mai;
- Ioan Fierbe Piatră, pe data de 25 mai
Numită și ”ziua pelinului” sau ”ziua bețivilor”, 1 Mai semnifica, în tradiția populară, începutul verii și un simbol al vegetației, care proteja recoltele și animalele. Denumirea de Armindeni provine de la numele profetului Ieremia din calendarul creștin. În unele regiuni din Banat și Transilvania, Armindenul este sărbătorit în ajunul Sf. Gheorghe sau de Ispas.
Armindenul se serbează pentru rodul pământului, ca să nu bată grindina, împotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor, vinul bun, oamenii sănătoși, prin petreceri la iarba verde, unde se mănâncă miel și caș și se bea vin roșu cu pelin.
Dimineața oamenii se spală cu roua (de sănătate). Tradiția spune că acum se pun ramuri verzi la porți, pentru noroc și belșug; la casele cu fete se pun puieți de mesteceni în fața porții. Armindenul simbolizează vechiul zeu al vegetației care proteja recoltele și animalele.
Cu o zi înainte, se aduce din pădure o ramură verde sau un pom curățat, iar de 1 Mai se pune în fața casei, unde se lasă până la seceriș, când se pune în focul cu care se coace pâinea din grâul cel nou. În această dimineață se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porților și caselor, dar și intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oameni și animale, deopotrivă, sa fie protejați de forțele distrugătoare ale spiritelor malefice.
Se spune că în ajunul acestei zile, pentru ca viforul și grindina să nu se abată asupra satului, femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp. În satele din Banat, Armindenul se pune la casele oamenilor harnici și ale fetelor de măritat. Creanga, verde, o așează feciorii noaptea, fără să fie văzuți. Cei la casa cărora s-a pus Arminden trebuie să îi caute pe feciorii care l-au pus și să le dea de băut.
