Laurențiu Barbu
Fosilele unui nou mamifer preistoric, ce a trăit acum aproape 70 de milioane de ani, au fost descoperite pe teritoriul Geoparcului UNESCO din Ţara Haţegului. Mamiferul a primit numele voievodului Litovoi.
O echipă internaţională de cercetători, condusă de dr. Zoltán Csiki – Sava de la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti, a descoperit şi a descris o nouă specie de mamifer preistoric, care a fost contemporan cu dinozaurii pitici din Transilvania, se arată într-un comunicat remis de reprezentanții Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului.
Din echipa de cercetare au mai făcut parte paleontologi renumiţi la nivel mondial, printre care Mátyás Vremir de la Societatea Muzeului Transilvan din Cluj-Napoca, Stephen Brusatte de la Universitatea din Edinburgh (Marea Britanie), respectiv Meng Jin şi Mark Norell de la Muzeul de Istorie Naturală a Americii din New York.
Noua specie de mamifer, cu o vechime de 68 de milioane de ani, a fost identificată pe baza unui schelet parţial descoperit într-un sit de pe teritoriul Geoparcului UNESCO.
”La Litovoi studiile au început din 2014, când a fost descoperit specimenul respectiv (iunie 2014). Mai întâi a urmat prepararea, scanarea prin microtomografie computerizată, apoi studiul propriu-zis al specimenului şi al imaginilor digitale din tomograf”, a declarat conf. univ. dr. ing. Zoltán Csiki – Sava (Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti) pentru Descopera.
Avea o structură a craniului aparte
Această specie nouă aparţine unui grup de mamifere primitive complet dispărut în zilele noastre, numite multituberculate. Numele lor provine de la forma şi structura specială a dinţilor. Suprafaţa de masticaţie a premolarilor şi mai ales a molarilor este acoperită de un număr mare de mici excrescenţe (cuspi sau tuberculi) aşezaţi ordonat, în şiruri. Descoperirea publicată recent constă dintr-un schelet parţial care include şi resturi ale craniului şi dentiţiei şi care a permis, în premieră, reconstituirea corpului şi estimarea greutăţii acestui animal preistoric. Pe baza reconstituirii, cercetătorii au ajuns la concluzia că craniul micului mamifer avea o morfologie nemaiîntâlnită până acum la acest grup. Bolta craniană era foarte bombată, dar puternic alungită şi îngustată în spate, exact în regiunea cutiei craniene ce adăpostea, în timpul vieţii, creierul animalului.
”Surpriza cea mai mare a venit când am reconstituit în detaliu cutia craniană a animalului şi structura creierului, folosind tehnologia microtomografiei computerizate. Morfologia unică a craniului era dublată de una similară, unică, a creierului. Comparativ cu dimensiunea animalului, creierul era de dimensiuni relativ reduse, noul multituberculat având cel mai scăzut coeficient de encefalizare documentat în cadrul mamiferelor, extincte sau actuale. Acest coeficient, EQ, reprezintă o unitate de măsură care reflectă dimensiunea relativă a creierului, deci implicit şi gradul de dezvoltare al acestuia. De fapt, creierul multituberculatului din Haţeg avea dimensiuni relative comparabile mai mult cu cele întâlnite anterior la strămoşii reptilieni ai mamiferelor. În pofida dimensiunii reduse, creierul animalului era surprinzător de modern în alcătuire, amintind mai mult de cel al mamiferelor evoluate decât de cel al mamiferelor mai primitive, din Mezozoic. În plus, regiunile creierului responsabile pentru văz, auz şi miros erau bine dezvoltate, sugerând că noul multituberculat dispunea de unele simţuri mult mai bine dezvoltate decât majoritatea mamiferelor”, a afirmat conf. univ. dr. ing. Zoltán Csiki – Sava de la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti.
Această morfologie unică a structurii cutiei craniene şi a creierului a fost pusă de cercetători pe seama mediului de viaţă insular al speciei nou descoperite, acelaşi mediu care a provocat şi reducerea dimensiunii dinozaurilor transilvani, celebrii dinozauri pitici. Fenomenul de reducere relativă a dimensiunii creierului a fost identificat anterior şi în cazul altor mamifere care au trăit în mediu insular (Sicilia, Creta, Madagascar), dar este acum recunoscută pentru prima dată la mamifere din era dinozaurilor.
”Modificarea poate fi explicată prin necesitatea de a redirecţiona resurse importante în dezvoltarea individuală (şi care erau mai puţin disponibile în mediul insular, restrictiv) dinspre creşterea unei mase cerebrale mari, şi extrem de costisitoare, către alte costuri energetice, esenţiale în supraveţuirea speciei în noile condiţii cum ar fi reproducerea, spre exemplu. Faţă de toate cazurile de reducere a masei cerebrale, documentate anterior, la noul multituberculat haţegan, reducerea creierului a avut loc în mod puternic diferenţiat, iar centrii simţurilor au rămas foarte bine dezvoltaţi, sugerând că supravieţuirea acestuia depindea în mod fundamental de simţuri olfactive, auditive şi vizuale excelente”, a detaliat Meng Jin, de la Muzeul de Istorie Naturală a Americii din New York, co-autor al studiului care îl descrie pe Litovoi.
Cântărea cca 170 de grame şi avea o lungime de 18-20 de cm
Mamiferul Litovoi avea o greutate aproximativă de 170 de grame şi o lungime de 18-20 de cm. „Este de reţinut aici faptul că dimensiunea pe care am calculat-o variază în funcţie de diferitele modalităţi de exprimare (noi am folosit vreo 8-9 moduri diferite), iar greutatea de 170 de grame a fost considerată a fi cea mai rezonabilă. Din nefericire, nu avem informaţii directe despre exteriorul corpului acestor animale, dar ele fiind mai evoluate decât alte mamifere (fosile sau chiar actuale, cum sunt monotrematele – ornitorincul), la care ştim clar că exista păr, este rezonabil să concluzionăm că şi multituberculatele (şi deci si Litovoi) aveau corpul acoperit de păr”, a precizat conf. univ. dr. ing. Zoltán Csiki – Sava (Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti) pentru Descoperă.
Era înrudit cu Barbatodon
Noul mamifer preistoric, care a coexistat cu dinozaurii pitici din fosta Insulă a Haţegului la sfârşitul perioadei Cretacic, a primit numele de Litovoi tholocephalus. Numele a fost ales pentru a onora unul dintre primii voievozi medievali ai zonei care a avut sub stăpânire inclusiv regiunea Haţegului. În plus, acest nume a fost considerat potrivit şi pentru că ruda cea mai apropiată a multituberculatului Litovoi este Barbatodon. Acesta era un alt mamifer contemporan dinozaurilor pitici, descoperit în urmă cu circa 30 de ani şi al cărui nume derivă, la bază, din cel al voievodului Bărbat, frate şi succesor al lui Litovoi. Numele său a rămas imortalizat în Ţara Haţegului prin denumirea dată Râului Bărbat. Primul craniu parţial al unui mamifer multituberculat a fost descoperit însă pe teritoriul Geoparcului în urma cu circa 40 de ani şi a fost denumit Kogaionon, în amintirea legendarului munte sfânt al dacilor care au populat aceeaşi regiune cu zeci de milioane de ani mai târziu.
”Interesant este că de la sfârşitul perioadei cretacice, când diverşi dinozauri pitici populau arhipelagul tropical ce acoperea actualul spaţiu european, multitubeculate contemporane acestora se cunosc exclusiv din arealul Insulei Haţeg. Aceasta reprezintă zona de uscat ce cuprindea actualul teritoriu al Ţării Haţegului şi regiuni învecinate din Transilvania. Pe alte continente, cum ar fi Asia sau America de Nord, multituberculatele erau bine reprezentate, existând o serie de descoperiri care confirmă acest lucru, însă pentru Europa, descoperirile din Ţara Haţegului sunt unice”, a precizat Mátyás Vremir, de la Societatea Muzeului Transilvan din Cluj-Napoca, descoperitor al specimenului şi co-autor al studiului.
Descoperirea a fost anunţată într-un studiu apărut recent publicat în numărul din 8 mai a prestigioasei reviste Proceedings of the National Academy of Sciences din SUA.
Sursa: descopera.ro
