Obiceiuri și superstiții ciudate la români

Românii reprezintă un popor pe cât de frumos, curajos și muncitor, pe atât de interesant și pe alocuri bizar atunci când vine vorba de tradiții, obiceiuri și superstiții.

Superstițiile au început cu milenii în urmă, când strămoșii noștri încercau să-și explice anumite situații și circumstanțe misterioase sau care nu aveau un sens familiar, și nu puteau fi explicate prin cunoștințele dobândite de membrii comunității respective de-a lungul timpului.

Trebuie să recunoaștem că ne place să ne încredem în tot felul de legende și chiar simțim o stare de confort atunci când  respectăm legile nescrise în materie de superstiții. Nu vărsăm sarea, nu lăsăm cuțitul cu vârful în sus pe masa, pășim cu dreptul și așa mai departe, însă acestea sunt doar câteva dintre cele mai bizare superstiții de care țin cont românii.

Obiceiurile şi tradiţiile legate de moarte se numără printre cele mai ciudate, dar cu multiple semnificaţii pentru majoritatea românilor care locuiesc în mediul rural. În ritualul ortodox de îngropare se ţine seama de numeroase obiceiuri păgâne cum ar fi, de exemplu, datul găinii peste groapă.

Datul găinii peste groapă

Un alt obicei păgân respectat cu stricteţe în satele româneşti este datul găinii sau a cocoşului peste groapă.  Cel care primeşte găina este de obicei groparul, iar etnologii explică faptul că acest obicei ar avea drept scop izgonirea duhurilor rele. 

Cana cu apă sub sicriu

În unele zone din ţară se obişnuieşte să se pună sub sicriu o cană cu apă, care se sparge în momentul când cel care a trecut la cele veşnice este scos din casa şi condus pe ultimul drum. 

Fetele nemăritate, îmbrăcate în mireasă

Tinerele care au trecut la cele veşnice premature, înainte să se căsătorească,  sunt înmormântate în rochie de mireasă. În tradiţia populară se spune că  înmormântarea le va fi acestor fete şi nuntă. 

Acoperirea oglinzilor din casă la moartea unui om 

Printre primele lucruri pe care le fac românii atunci cand le moare cineva drag este să acopere cu pânză toate oglinzile din casă. În tradiţia populară se spune că sufletul celui decedat va rămâne blocat în oglinda neacoperită. Mai mult, superstiţioşii sunt convinşi că cei care se privesc în oglindă din casa persoanei decedate vor fi următorii care vor pieri.

Românii respectă cu stricteţe nu doar tradiţiile care ţin de moarte, ci şi pe cele care au legătură cu naşterea ori trecerea de la un statut social la altul.  

Verigheta prin care părinţii află dacă copilul va fi băiat sau fată.

Această tradiţia este consemnată de academicianul Marin Flore Simion într-un studiu etnografic şi, potrivit acestuia, sexul copilului poate fi precizat de către moaşă cu ajutorul unei verighete. Moaşa pune verigheta slujită la biserică pe un fir de păr, iar apoi ţine firul de păr deasupra burţii femeii însărcinate. Dacă firul de păr cu verigheta se balansează dintr-o parte în alta, fătul va fi băiat. 

Baia cu bani, apă sfinţită şi miere

Un moment important al trecerii prin lume este prima baie a copilului. Potrivit obiceiului, românii pun în apa în care este îmbăiat pentru prima dată un copil de la bani până la busuioc, grâu, apă sfinţită, lapte şi miere, întrucât trăiesc cu convingerea că cel mic va fi astfel cinstit, frumos, curat şi bogat. 

Ruperea turtei în capul miresei.

Cea care rupe turta deasupra capului miresei este chiar naşa, înainte ca alaiul să pornească spre biserică. Etnologii susţin că obiceiul vechi de câteva mii de ani reprezintă o binecuvântare din partea naşilor. După rupere, bucăţi din turtă sunt aruncate de naşă în formă de cruce, peste cap. Se crede că nuntaşii care vor mânca din turta miresei vor fi norocoşi pe tot parcursul anului.