Padiş reprezintă un superlativ al Munţilor Apuseni. În Padiş sunt reunite la un loc peşteri, avene, chei, canioane, hornuri, pereţi de stâncă, doline, izbucuri, ponoare. Padişul este cea mai vastă zonă carstică a ţării.

Este locul care oferă atracţii turistice pentru toate gusturile. De la plimbări prin păduri bătrâne de molid şi poieni liniştite până la trasee subterane cu grad mare de dificultate.

O activitate mai puţin observată de turistul absorbit de frumuseţile Padişului se desfăşoară de asemenea prin poienile izolate ale platoului. Este vorba de păstorit, localnicii din Depresiunea Beiuşului, crişenii, urcând vara cu animalele în Padiş.

Padiș este locul unde găsesti un izbuc din care ţâşneşte o apă rece ca gheaţa, apă care, câteva sute de metri mai încolo dispare din nou în subteran. Este locul unde găsim ponoare care înghit apa și pe căi necunoscute ajung din nou la lumină într-un alt izbuc. Şi jocul se reia. Numeroasele bolţi de calcar, hăuri întunecate unde apele dispar, îţi trezesc curiozitatea şi imaginaţia.

Dacă la suprafaţă totul pare liniştit, în adâncuri totul pare un haos: săli imense, bolovani uriaşi par gata să se prăvale în neant, buşteni enormi înţepeniţi între stânci îţi blochează parcursul subteran. Aici eşti într-o continuă aventură.

Pereţii umezi de zeci de metri te vrăjesc, vuietul înspăimântător al apei ce se strecoară printre bolovanii imenşi te înfioară. Te simţi o furnică în ţara uriaşilor. În Padiş este o luptă continuă între apă şi calcar.

Bazinul închis Padiş – Cetăţile Ponorului are o suprafaţă de 36kmp.

Este delimitat de culmi împădurite ce îl separă de bazinele Crişului Negru, Arieşului şi Someşului Cald. Câteva din vârfurile ce delimitează bazinul constituie puncte de belvedere asupra platoului şi zonei înconjurătoare: Vf. Măgura Vânată (1641m),Vf. Biserica Moţului (1458m), Vf. Vărăşoaia (1441m), Vf. Piatra Galbenei (1234m), Vf. Glăvoiu (1426m).

Padişul e un bazin închis, deoarece nici o vale care se găsește la suprafaţă nu străpungeacest bazin. Toate apele se pierd în subteran pentru a ieşi la suprafaţă în văile şi cheile sălbatice ce mărginesc platoul: fie în Galbena, Șomeșul Cald, Boga sau Valea Rea, Oșelu, Bulbuci.

 

Acces în zona Padiş.

Cel mai facil drum de acces cu maşina este dinspre satul de vacanţă Boga. În Boga se ajunge din drumul Oradea – Deva, părasind şoseaua în localitatea Sudrigiu. De aici, prin Pietroasa, apoi de-a lungul Crişului Pietros se ajunge în Boga (16 km din Pietroasa în Boga). Din Boga urmaţi serpentinele strânse ale drumului asfaltat încă 10 km până în Şaua Bălileasa. Din Şaua Bălileasa se desprinde la dreapta drumul forestier ce duce în Poiana Glăvoi şi la Cabana Cetăţile Ponorului.

Continuând urcarea spre satul de vacanță Padiș din drumul asfaltat se desprind 2 drumuri forestiere:

  • unul duce în poiana în care se află cantonul Padiş şi Centrul de Vizitare şi Informare Turistică al Administraţiei Parcului Natural Apuseni
  • celălalt duce spre Cabana Vărăşoaia până la intrarea în circuitul Cetăţilor Rădesei.

Dinspre Cluj-Napoca drumul ce trece prin Răchiţele – Pasul Prislop este asfaltat până în Ic Ponor. Până în Padiş mai sunt 10 km de drum forestier bolovănos.

Pe jos, accesul se poate face pe marcaje turistice dinspre Vârtop, Casa de Piatră, Gârda sau Stâna de Vale.

Posibilităţi de cazare în zonă:

  • cabanele Vărăşoaia şi Cetăţile Ponorului
  • pensiunile şi căsuţele din zona Şesului Padiş
  • locuri de campare fără facilităţi din Poiana Glăvoi sau Şesul Padiş

Date generale despre Platoul Padiș Din orice direcţie pătrundem în Padiş remarcăm unduirile platoului, datorat puzderiei de doline de diferite dimensiuni.

Aceste doline, din care unele adăpostesc lacuri, la care se adaugă lipsa de briză datorată bazinului închis, favorizează formarea unui fenomen climatic deosebit – ceața Padișană.

Seara, când aerul se răceşte, stratul de aer cald acumulat peste zi se ridică, fiind mai uşor. Întâlnind aerul rece are loc o condensare, ce dă naştere la o ceaţă deasă. Fără posibilitatea de a se scurge, ceaţa se târeşte lent deasupra solului dând peisajului un aspect ireal. Totodată, lipsa acestei scurgeri a aerului rece pe văi, aer care se acumulează pe fundul depresiunii închise, determină o stratificaţie termică.

Temperatura creşte odată cu înălţimea, fenomen observat prin inversarea vegetaţiei: jos coniferele apoi foioasele.

Platoul Padiş se prezintă ca un şes, Şesul Padiş, cuprins între 1250m şi 1280m este ciuruit de doline. Este înconjurat de culmi ce se ridică până la 400m mai sus (vârful Măgura Vânătă). Şesul Padiş, despărţit de pâlcuri de molizi, se întinde până la Culmea Cârligate – Coasta Brăiesei.

Trasee turistice și puncte de interes din zona Padiș

Traseele marcate ce duc la obiectivele turistice din zonă pornesc de la vechea cabană Padiş. Aceasta a ars la începutul anului 2017. În zonă sunt în prezent câteva pensiuni și căsuțe.

De la Cabana Padiş spre sud-vest se desprind marcajele punct galben (circuitul Galbenei), punct albastru (circuitul cetăților Ponorului), triunghi roşu (spre Peştera Căput) şicruce galbenă (spre Lumea Pierdută).

Vârful Biserica Moţului (1458m)Urcând aici ne vom putea face mai ușor o părere despre zonă. În vârful peretelui de calcar s-a amenajat un punct de belvedere. Accesul la platforma de pe vârf se face dinspre cabana Padiş.

Punctul de belvedere de pe Vârful Măgura Vânătă. Până acolo se urmează marcajultriunghi galben, urmând un circuit de circa 4 ore.

De la cantonul Padiş porneşte un marcaj turistic punct roşu spre Belvedere Piatra Boghii. Acest traseu este un traseu tematic. Pe parcursul lui s-au amplasat panouri care vă invită să descoperiţi câteva dintre trăsăturile caracteristice zonei Padiş.

Dinspre Poiana Vărăşoaia puteţi ajunge la Pietrele Boghii urmând marcajul punct roşu în cerc roşu. Aici sunteţi deasupra abrupturilor impresionante – Amfiteatrul Boghii – ce străjuiesc Valea Bogăi.

Acest punct de belvedere vă oferă o panoramă cuprinzătoare a Văii Boga, a satului de vacanţă Boga şi spre Valea Rea străjuită de Vârful Cornu Munţilor. De aici marcajul se continuă în coborâre pe o potecă abruptă până la Peştera Şura BoghiiPeştera are o intrare de 2,5 m înălţime şi 8 m lăţime, este lungă de 200 m dar este săracă în concreţiuni.

Poiana Vărăşoaia adăposteşte un mic lac permanent de dolină. De la lacul Vărăşoaia, drumul forestier trece peste o mică şa, unde sunt câteva stâne, şi se continuă până în capătul poienii.


Sursa: travelguideromania.com

 

 

 

 

...

Voi ce părere aveți?
Vă invităm să comentați mai jos.

Articole recomandate!