Se spune că numele pădurii Letea provine de la legendara Leto (Latona în mitologia romană), care, fiind prigonită de către geloasa Hera – soția lui Zeus, și-ar fi găsit adăpost la gurile Dunării, în ținuturile locuite de către hiperboreeni (pelasgi), unde i-a născut pe gemenii Apollo și Artemis. În mitologie, tatăl celor doi gemeni era Zeus, zeul suprem al anticilor.
E posibil ca legenda nașterii lui Apollo și Artemis să își aibă originea la strămoșii noștri, apărând cu milenii înaintea erei noastre și ca numele acestei păduri unice în România să fi rămas de la Leto, mama celor doi gemeni divini și fiica titanului Keos. Toponimele pot spune extrem de multe lucruri despre istoria îndepăratată a popoarelor, precum și despre legendele și credințele religioase din vechime, așa că, din punct de vedere pur științific, ipoteza etimologiei Leto – Letea ar trebui analizată pe îndelete și fără idei preconcepute.
În prezent, minunata pădure Letea are, în întregimea sa, o suprafață de circa 5247 ha, din care mai mult de jumătate reprezintă zone aflate sub protecție strictă. Pădurea, aflată în județul Tulcea, este cea mai veche dintre rezervațiile naturale ale țării noastre, fiind pusă sub protecție încă din anii ’30 ai veacului trecut. 500 de hectare ale Pădurii Letea au fost declarate rezervație naturală în 1938.
Pădurea Letea face parte din Delta Dunării, ce constituie patria a mii și mii de specii vegetale și animale. În Deltă – „cel mai tânăr pământ al Europei”, viețuiesc 2500 de specii de arahnide, insecte, moluște, reptile, amfibieni și mamifere, plus 300 de specii de păsări, dintre care unele migratoare.
După cum se arată pe drumliber.ro, Delta Dunării este „cea mai umedă zonă a Europei, cea mai nordică pădure subtropicală din Europa, cea mai joasă și mai nouă regiune de câmpie”. Dacă înălțimea medie a Deltei Dunării se situează sub un metru, la Letea se întâlnesc și zone în care înălțimea ajunge la 13 metri.
În Pădurea Letea poți admira stejari masivi, cu ramurile răsucite și aspect neobișnuit, precum arborii fermecați din codrii ilustrați în cărțile de povești ale copilăriei. Peisajul este completat de către lungile tulpini de viță de vie sălbatică, precum și de către lianele ce pot atinge lungimi de peste 20 de metri. Se afirmă că Letea este cea mai nordică zonă europeană unde se dezvoltă lianele. În aceste frumoase locuri pot fi observate numeroase plante de origine mediteraneană. Priveliștile sunt de un exotism aparte!
Acolo trăiește o pasăre maiestuoasă, vulturul codalb (Haliaeetus albicilla), a cărui deschidere a aripilor poate ajunge la 2,5 metri. Și tot la Letea viețuiesc mândrii „cai sălbatici”. Mai bine zis… cai sălbăticiți! Fiindcă strămoșii lor au fost cai domestici care, din cine știe ce obscure motive, au fost lăsați să zburde liberi, până când s-au sălbăticit. Asttăzi, un astfel de armăsar este destul de anevoie de îmblânzit. Operațiunea poate dura luni de zile sau chiar un an!
Cât privește satul Letea, cei de la drumliber.ro îl descriu ca pe un sat „mărunt, izolat, dar frumos”, unde „o să găsiți case tradiționale, mult nisip, vaci crescute liber și multă liniște”. Potrivit acestei surse, cel mai bine este să vizităm Delta Dunării „la final de mai sau la început de iunie”, când „temperatura e tocmai bună”.
Este un loc de vis!
Surse informații:
– drumliber.ro
– wikipedia.org
Imagini:
drumliber.ro
Autor: Tomi Tohaneanu
http://www.cunoastelumea.ro/