CUTREMUR/Kovesi, AVERTISMENT ÎNFIORĂTOR! Cetățeni, APĂRAȚI-VĂ STATUL!

Incriminarea abuzului în serviciu este esenţială pentru activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, peste 40% dintre dosare vizând această infracţiune, iar prejudiciul estimat doar anul trecut ajunge la 620 miloane de euro, atrage atenţia procurorul-şef al DNA. Într-un interviu acordat agenţiei News.ro, Laura Codruţa Kovesi a vorbit despre posibilitatea ca CCR să decidă dezincriminarea abuzului în serviciu, fapt care ar însemna nu doar o limitare a competenţei procurorilor, ci o încetare a luptei anticorupţie în România.

Laura Codruţa Kovesi spune că domeniul cu cele mai multe fapte de abuz în serviciu este administraţia publică locală. Doar anul trecut, au fost trimişi în judecată peste 100 de primari şi viceprimari şi peste o treime din preşedinţii de Consilii Judeţene.

Kovesi mai spune că dacă abuzul în serviciu va fi dezincriminat, repercusiuni vor fi şi asupra dosarelor vechi, asupra celor condamnaţi deja pe baza acestei infracţiuni –  vor ieşi din penitenciar „curaţi ca lacrima” şi vor scăpa de toate procedurile de confiscare – „vor rămâne cu vilele lor luxoase, cu terenurile, cu averile, cu banii în cont”.

Procurorul şef al DNA vorbeşte şi despre corupţia din sănătate, un alt domeniu în care faptele de abuz în serviciu predomină. Ea spune că medicii nu trebuie lăsaţi „la mâna unor companii private” care să-i sponsorizeze ca să facă o specializare, doar ca să prescrie anumite medicamente.

Prezentăm interviul acordat de procurorul şef al DNA agenţiei News.ro:

Reporter: Doamna procuror-şef Laura Codruţa Kovesi, vă propun să începem cu o temă la zi, una care poate să pară tehnică: dezincriminarea abuzului în serviciu, care se va afla pe masa Curţii Constituţionale în 15 iunie. Care este miza pentru DNA?

Laura Codruţa Kovesi: Aş vrea să precizez încă de la început că nu este o miză pentru DNA, este o miză pentru ţară şi pentru cetăţenii României. Am să vă explic şi de ce: în acest moment, noi avem în investigare 3.200 de doare, care au ca obiect investigarea unor fapte de abuz în serviciu. Ce înseamnă acest lucru? 42% din activitatea DNA o reprezintă dosare care au ca obiect infracţiunea de abuz în serviciu. Anul trecut, doar în dosarele în care noi am făcut rechizitorii pentru abuz în serviciu, prejudiciul cauzat statului a fost de 620 de milioane de euro. Deci, dacă vom avea o decizie de dezincriminare a abuzului în serviciu, vom avea mai multe consecinţe: în primul rând, toţi cei care sunt trimişi în judecată pentru aceste fapte nu vor mai putea fi traşi la răspundere, aceste prejudicii cauzate statului nu vor mai putea fi recuperate, deci vom rămâne cu o pagubă de 620 milioane euro care nu poate nicicum recuperată. Dosarele pe care noi le avem în investigare va trebui să le închidem. Adică DNA, din ce lupta cu corupţia la nivel înalt şi făcea dosare prin care impresiona nu numai în România, dar şi în Europa, şi a devenit una din primele cinci agenţii anticorupţie din Europa se va transforma într-o activitate cu caracter administrativ de a închide toate aceste dosare. Efectul cel mai important, totuşi, pentru că noi suntem procurori: dacă această competenţă se modifică, vom rămâne cu alte competenţe, o să investigăm cu ce rămâne în competenţă, o să investigăm furturi, o să facem distrugeri, o să facem alt gen de infracţiuni, ce fac toţi procurorii, nu este nicio problemă. Nu ne va afecta pe noi, ca procurori, efectul cel mai important se va răsfrânge asupra cetăţenilor, din mai multe puncte de vedere şi pe termen lung. În primul rând, funcţionarii publici şi demnitarii vor fi lipsiţi de orice răspundere, vom putea face ce vor, cum vor şi când vor în funcţiile publice pe care le deţin, pentru că nu vor mai fi traşi la răspundere. Apoi, nu vom mai putea investiga pe viitor acest gen de fapte, indiferent ce se va întâmpla şi o rămânem o ţară în care corupţia se va desfăşura nestingherită şi va fi mascată prin diverse contracte sau prin diverse acte birocratice, fapt care va ascunde tot felul de fapte de corupţie.

Reporter: Spuneţi-mi dacă se vor întinde repercusiunile şi asupra dosarelor vechi, asupra celor condamnaţi deja pe baza acestei infracţiuni, a abuzului în serviciu.

Laura Codruţa Kovesi: Da, cu siguranţă. Spre exemplu, cei care au fost condamnaţi cu executare în penitenciar vor ieşi curaţi ca lacrima, prejudiciile pe care ei le-au cauzat şi instanţele de judecată care au decis că ele trebuie confiscate vor scăpa de toate procedurile de confiscare, o să rămână, bineînţeles, cu vilele lor luxoase, cu terenurile, cu averile, cu banii în cont.

Reporter: Excepţiile de neconstituţionalitate care au fost ridicate în privinţa abuzului în serviciu vizează conţinutul acestei infracţiuni, faptul că ar fi prea vag definită.

Laura Codruţa Kovesi: Noi am trimis un punct de vedere Curţii Constituţionale, nu l-am trimis pentru că aşa am vrut noi, ci pentru că Curtea Constituţională ne-a cerut şi, firesc, am răspuns acestei solicitări şi am făcut patru analize extrem de importante, pe patru piloni importanţi în ceea ce înseamnă sistemul de justiţie. În primul rând, practica naţională a instanţelor de judecată. În ultimii zece ani, practica este constantă, clară, nu au fost probleme de interpretare, nu există nicio hotărâre judecătorească definitivă, în care un judecător să spună că legea nu este clară şi din acest motiv achită o persoană trimisă în judecată pentru abuz în serviciu. Chiar instanţele de judecată, în momentul în care s-au invocat toate aceste excepţii şi au trimis dosarele la Curtea Constituţională, au motivat că se impune admiterea unei astfel de decizii. Brusc, după zece ani de zile..

Reporter: Cum vă explicaţi, atunci, indecizia Curţii, pentru că suntem, iată, la a doua amânare pentru o decizie?

Laura Codruţa Kovesi: Noi nu ştim ce va face Curtea Constituţională, eu am încredere că judecătorii Curţii Constituţionale cunosc şi practica naţională, pentru că noi am trimis-o, am trimis fiecare rechizitoriu care are ataşat hotărârea de condamnare. Mai mult decât atât, practica Curţii Constituţionale a fost constantă în a respinge acest gen de excepţii. Sigur, practica Curţii se poate schimba dacă intervine vreo modificare, or în acest caz nu au intervenit modificări. Aşa cum este reglementată infracţiunea de abuz în serviciu, Legea 78, ea aşa este în ultimii zece ani, deci nu a intervenit niciun element nou care să îi determine pe judecătorii Curţii să schimbe.

Reporter: Spuneţi-mi dacă aţi avut consultări pe această temă cu ministrul Justiţiei sau cu alte autorităţi, dacă a fost nevoia unei medieri.

Laura Codruţa Kovesi: Nu putem interveni în activitatea Curţii, nici nu ştim ce va face Curtea, pentru că noi nu cunoaştem conţinutul deliberărilor. Deliberările sunt secrete, nu ştim de ce au amânat. Cert este că unul dintre motivele amânării a fost de a solicita aceste puncte de vedere şi de a face o analiză a practicii naţionale.

Reporter: Ce reproşează politicienii este că această infracţiune, de abuz în serviciu, blochează activitatea administraţiei locale, că funcţionarii publici nu mai ştiu ce pot şi ce nu pot să facă.

Laura Codruţa Kovesi: Vi se pare că în ultimii zece ani s-a blocat activitatea administraţiei? Nu s-a încheiat niciun contract din cauza activităţii DNA? Mie nu mi se pare. Mie mi se pare că, după zece ani, s-au trezit funcţionarii corupţi, trimişi în judecată, prinşi de DNA, să spună dintr-o dată că legea nu e previzibilă. Adică înainte, când primeau foloase pentru a încheia contracte într-un anumit fel, legea era extrem de previzibilă şi nimeni nu se prindea.

Reporter: Nu vă cer să personalizaţi, dar credeţi că există vreo miză politică în spate? Stă cineva pe tuşă şi aşteaptă dezincriminarea abuzului în serviciu?

Laura Codruţa Kovesi: Evident că da. În primul rând, inculpaţii prinşi. Ei au invocat aceste excepţii, ei au lansat în spaţiul public aceste apărări derizorii, că legea nu este clară. Sunt mii de funcţionari publici în România care sunt cinstiţi şi care îşi fac treaba în fiecare zi. După ce se prinde DNA că nu primeşti bani ca să dai contract unei anumite firme, vii şi spui că legea nu e previzibilă şi că funcţionarii se tem să semneze. Este derizoriu acest lucru, în condiţiile în care, zi de zi, se semnează mii de contracte şi mii de funcţionari îşi fac treaba aşa cum trebuie.

Reporter: La dezincriminarea abuzului intră şi faptele corelate, de complicitate şi..

Laura Codruţa Kovesi: Da, cu siguranţă: instigarea, complicitatea, tot ce ţine de infracţiunea de bază.

Reporter: Aveţi o statistică pe domenii: unde e cel mai întâlnit abuzul în serviciu?

Laura Codruţa Kovesi: În administraţia publică locală: sunt peste 100 de primari şi viceprimari trimişi în judecată doar anul trecut, peste o treime din preşedinţii de Consilii Judeţene, în sănătate, vedem contractele în sănătate, cel puţin în ultima perioadă, doar din invetigaţiile DNA, în ce modalitate au fost ele încheiate. Avem abuzul în serviciu în ceea ce priveşte contractele pentru infrastructură şi avem dosare în care, pentru modul în care s-au făcut anumite construcţii de drumuri, persoanele sunt suspectate că au săvârşit această infracţiune de abuz în serviciu. Iată că regăsim această infracţiune în majoritatea domeniilor în care se foloseşte banul public. De ce? Pentru că, până la urmă, abuzul în serviciu este, de fapt, o mită mascată. Funcţionarul corupt şi-a diversificat puţin activitatea, nu mai primeşte mită în mod direct, pentru că există riscul de a fi prins, atunci, orice folose pe care vrea să îl obţină, orice ban în plus pe care vrea să îl obţină în mod ilegal, o face prin încheierea de contracte, prin anumite favoruri pe care le face anumitor oameni de afaceri atunci când aceştia participă la licitaţii sau doresc să primească bani din banul public.

Reporter: Vă întreb direct: dacă se va ajunge la dezincriminarea abuzului în serviciu, o veţi interpreta ca pe o limitare a competenţei procurorilor?

Laura Codruţa Kovesi: Da. Dar  nu va fi doar o limitare a competenţei procurorilor, va fi o încetare a luptei anticorupţie în România, pentru că aceste fapte nu vor mai putea fi investigate şi acest lucru, repet, nu ne afectează pe noi, ca procurori, afectează întreaga societate. Practic, va fi un semnal pe care statul român îl dă: «Gata, am luptat destul cu corupţia, nu mai trebuie să luptăm cu corupţia, nu mai trebuie să investigăm acest gen de fapte».

Reporter: Şi dacă puneţi în context: ne amintim cu toţii de ”marţea neagră”, vedem periodic iniţiative legislative care, într-un fel sau altul,  vizează activitatea DNA, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, vorbeşte despre un fenomen de ”restauraţie”. Sigur, se referea la alegerea demnitarilor locali trimişi în judecată, la dezincriminarea conflictului de interese prin angajarea rudelor..

Laura Codruţa Kovesi: Asistăm în ultima perioadă la un asalt asupra justiţiei şi nu este un asalt din partea cetăţenilor. La fel, şi prin această problemă falsă, că abuzul în serviciu blocează administraţia, nu am auzit-o de la oamenii cinstiţi din România, am auzit-o tot de la persoane care sunt cercetate în dosarele noastre şi de la susţinătorii lor.

Reporter: La asta vă refereaţi în discursul de la Ambasada Franţei, când spuneaţi că procurorii îşi vor continua activitatea dacă vor fi lăsaţi?

Laura Codruţa Kovesi: Da, la acest lucru m-am referit, la asaltul care este asupra justiţiei prin încercări repetate de a modifica legislaţia şi nu în sensul bun. Sunt atâtea propuneri făcute de sistemul judiciar către Legislativ de a modifica legislaţia acolo unde avem practică judiciară neunitară. În domeniul abuzului în serviciu, în zece ani de zile avem practică unitară, ceea ce ne arată că legea este bună. Când legea nu este bună, avem soluţii diferite. Nu este cazul aici. Deci acest asalt asupra legilor pe care noi le folosim, asupra competenţei, asupra instrumentelor investigative, nu doar cele folosite de procurorii DNA, ci şi de judecători, pentru că ei judecă dosarele noastre, toate aceste atacuri prin declaraţii publice, inculpaţii care sunt cercetaţi de noi şi care sunt în funcţii destul de importante, în fiecare zi, ne atacă. Sau, dacă nu, la două zile şi acest discurs privind dezincriminarea abuzului în serviciu a fost promovat de persoane pe care noi le cercetăm şi le-am cercetat, pentru că au invocat aceste excepţii şi a fost preluat de alte persoane pe care noi le cercetăm. Nu am auzit oameni cinstiţi să se plângă că, vai, legea nu este clară. Sunt atâţia funcţionari care merg la birou dimineaţa şi care ştiu exact ce au de făcut. Ei nu s-au trezit peste noapte, din cauza unor funcţionari corupţi, că nu ştiu ce să facă.

Reporter: Vă întreb altceva: credeţi că există presiuni asupra acestor funcţionari cinstitţi? Altminteri spus: poţi rezista în sistem?

Laura Codruţa Kovesi: Cum să nu? Sunt foarte mulţi care rezistă în sistem, sunt foarte mulţi funcţionari publici care vin şi ne spun ce se întâmplă în sistem. Din păcate, funcţionarii publici sunt supuşi la foarte multe presiuni în interior şi din partea şefilor şi vă dau câteva exemple de funcţionari care au venit la DNA şi ne-au spus că şefii lor ierarhici le-au impus ca anumite contracte să fie data unei anumite firme şi atunci au fost puşi în situaţia de a-şi păstra locul de muncă, dar a face un act evident ilegal sau de a nu face acel act, de a fi corect, şi de a avea după aceea repercusiuni din partea şefilor. Deci, eu cred că legea penală şi legile care reglementează activitatea funcţionarilor publici sunt făcute în aşa fel încât funcţionarii să fie independenţi pe ceea ce fac şi să poată să fie corecţi. Există, cu siguranţă, de multe ori presiuni asupra lor şi uitaţi-vă la aceste discuţii, că funcţionarilor le e teamă să semneze, că au fost legate de diverse contracte destul de controversate, contracte care, după câştigarea licitaţiei, valoarea contractului a fost crescută artificial, fără să ştie nimeni de ce. Vorbim de această teamă de a semna contracte, când este vorba de acte adiţionale, când este vorba de proiecte controversate. Atunci, dintr-o dată, funcţionarilor le e teamă. Într-un fel, e firesc, când ştii că un act nu e legal, că nu este întocmit potrivit legii, sigur că ţi-e teamă să faci acest lucru, dacă eşti un funcţionar cinstit.

Reporter: Aţi vorbit de cei care ocupă funcţii publice. Potrivit legii, dacă un ales local e condamnat cu suspendare, exceptând cazurile de dare şi luare de mită, el rămâne pe funcţie. E asimilabilă această condamare, cu suspendare, unei non-pedepse?

Laura Codruţa Kovesi: Probabil că da, însă nu putem obliga judecătorii să dea pedepse cu executare, doar pentru că legea este proastă, pentru că judecătorii, atunci când fac individualizarea pedepsei, ei nu pot să fie limitaţi de acest lucru, că obligatoriu, dacă e o persoană care ocupă o poziţie într-o instituţie publică, trebuie să primească puşcărie.

Reporter: Dar cum se simte un procuror când vede că, după un caz pe care l-a instrumentat, cineva primeşte pedeapsă cu suspendare, adică a fost găsit vinovat,  şi rămâne în funcţia publică?

Laura Codruţa Kovesi: Noi nu lucrăm cu patimă, noi lucrăm cu pasiune. Nu este treaba noastră, treaba noastră este să facem investigaţii, să trimitem dosarul la instanţă şi să obţinem condamnarea.

Reporter: Dar e descurajant? Vă întreb uman.

Laura Codruţa Kovesi: Eu vă întreb dacă nu e descurajant pentru cetăţeni. Avem această problemă cu sănătatea şi avem acel dosar în care managerul unui spital a fost prins de DNA, trimis în judecată, nu şi-a pierdut funcţia publică şi în urmă cu trei săptămâni l-am prins din nou luând mită, pentru atribuirea unor contracte. Sigur, se bucură de prezumţia de nevinovîţie, dar avem situaţia de deputat trimis în judecată, condamnat cu suspendare, care nu şi-a pierdut poziţia, stă în Parlament şi votează pentru legile pe care DNA le aplică. După un timp, doi ani de zile, din nou a fost prins pentru fapte de corupţie, din nou a fost trimis în judecată.

Reporter: Cum vă explicaţi, atunci? De ce această recurenţă a corupţiei: ai fost prins o dată şi recidivezi. Nu le mai este frică de DNA?

Laura Codruţa Kovesi: Sunt foarte multe cauze. Eu, ca procuror, pot să vă spun că atunci când vorbim de pedepse trebuie să avem în vedere şi un caracter disuasiv al acestora. Obligatoriu, pentru a rezolva problema corupţiei în România, trebuie să schimbăm două lucruri fundamentale: cei condamnaţi pentru fapte de corupţie să nu mai poată ocupa funcţii publice şi să dublăm acest efort al procurorilor anticorupţie şi cu măsuri de prevenire. Când vezi că în fiecare an funcţionarii din instituţia ta sunt arestaţi pentru acelaşi gen de fapte, se impune să faci o schimbare. Nu ştiu dacă exemplul cu sistemul judiciar este cel mai bun, dar au fost nişte cazuri când cazurile de corupţie din sistemul judiciar au ajuns pe masa CSM şi s-au modificat regulamente şi proceduri, tocmai în încercarea de a evita pe viitor comiterea acestor fapte.

Reporter: DNA, de una singură, poate eradica toată corupţia?

Laura Codruţa Kovesi: Nu. Şi nu arestând oameni vom eradica toată corupţia. Noi o să investigăm faptele de corupţie, ele sunt importante pentru că ne arată zonele vulnerabile, ne arată riscurile, zonele unde sunt riscuri de comitere, ne arată tipologii, cum se poate lua mită în diverse domenii, dar nu vom rezolva această problemă. Să luăm un manager de spital: este investigat de DNA, este prins , este arestat, trimis în judecată, condamnat. În locul lui vine altă persoană care aplică aceleaşi proceduri, care are aceleaşi reguli, care se întâlneşte cu aceiaşi distribuitori de medicamete, învăţat să procede într-un anumit fel şi atunci sigur că trebuie schimbate nişte proceduri şi luate şi alte măsuri.

Reporter: Deci sistemul e mai puternic decât omul care vine într-o funcţie?

Laura Codruţa Kovesi: Sunt situaţii în care, de cele mai multe ori, oamenii sunt corecţi şi cinstiţi. E posibil ca ei să greşească şi am văzut că se spune că orice greşeală este abuz în serviciu. Noi nu investigăm persoane pentru o simplă greşeală. Abuzul în serviciu presupune să încalci cu intenţie, să obţii un folos ştiind că tu încalci legea. Spuneţi-mi mie, atunci când vorbim de un contract, când tu trebuie să faci licitaţie publică şi ştii că e trecut în lege acest lucru, dar tu încredinţezi direct contractul unei persoane cu care eşti prieten şi care ulterior îţi dă o excursie în străinătate sau o sumă de bani, vorbim de o simplă eroare? E un caz clar, evident, în care tu, cu bună-ştiinţă, îţi încalci atribuţiile de serviciu pentru a obţine un folos. Aceasta este infracţiunea de abuz în serviciu.

Reporter: Aţi ajuns la cea mai sensibilă temă de pe agenda publică: sănătatea. La cum arată lucrurile în ultima perioadă, putem vorbi despre o corupţie generalizată în sănătate?

Laura Codruţa Kovesi: Noi am investigat foarte multe dosare în domeniul sănătăţii şi, din păcate, am întâlnit fapte de corupţie în mai toate activităţile din sănătate, respectiv achiziţia de medicamente, achiziţia de produse care se folosesc în spitale, de echipamente şi aparatură medicală, infacţiuni de corupţie legate de construcţia sau renovarea unor instituţii spitaliceşti, mită legată de exercitarea atribuţiilor de serviciu, mită legată de probarea sau emiterea anumitor decizii. Iată că noi am întâlnit fapte de corupţie în aproape toate sectoarele din sănătate. Important este ca această problemă să fie abordată în mod unitar de statul român. Nu doar arestând vom rezolva această problemă în sănătate. Haideţi să luăm cazul Hexi Pharma: s-au făcut învinuiri, s-au pus sechestre, sunt două dosare în curs. Suntem siguri că după aceste măsuri luate de procurori a dispărut infecţia din spitale? Adică, noi dacă arestăm două persoane despre care dovedim că au comis fapte de corupţie vom rezolva problemele din sănătate? Nu cred. Eu cred că dosarele noastre trebuie să constituie un punct de plecare în a încerca să rezolvăm aceste probleme. La bilanţul din acest an, am tras un semnal de alarmă şi am vorbit foarte multe despre corupţia în sănătate, înainte de a izbucni aceste probleme, din ultima vreme.

Reporter: Aveaţi informaţii atunci despre Hexi Pharma?

Laura Codruţa Kovesi: Aveam foarte multe dosare în lucru şi am văzut tipologiile şi am văzut ce se întâmplă în sănătate. Am vrut să trag un semnal de alarmă şi am spus: cetăţenii plătesc un preţ mai mare la medicamente, pentru că aşa plătesc, practic, mita care se dă la încheierea contractelor. Cetăţenii beneficiază de servicii de slabă calitate, pentru că se dă mită în sistemul de sănătate. La acel moment, am fost acuzată că îmi depăşesc atribuţiile, dar erau lucruri care rezultau din investigaţiile noastre. Atunci când o companie de medicamente doreşte să îşi pună pe piaţă un medicament şi dă mită pentru a obţine contractul şi a-şi vinde medicamentul, ea trebuie să îşi recupereze de undeva aceşti bani.

Reporter: Aţi observat ca toate acestea să aibă efect direct asupra calităţii actului medical? În dosarul Hexi Pharma, acuzaţia a fost şi de zădărnicire a combaterii bolilor.

Laura Codruţa Kovesi: Este un dosar, această infracţiune este investigată de alţi colegi. Până la acest dosar, pentru că aceste două concluzii ale mele, că mita şi corupţia din sănătate afectează calitatea serviciilor şi preţul medicamentelor, în februarie 2016, am tras această concluzie pe baza investigaţiilor pe care noi le-am făcut anul trecut şi sunt peste 70 de persoane trimise în judecată exact pe corupţie în achiziţii publice în sănătate.

Reporter: În investigaţiile pe sănătate, vizaţi sunt doar managerii de spitale sau şi companiile, străine unele, care dau mită?

Laura Codruţa Kovesi: Sunt vizate şi companiile care sunt implicate în acte de corupţie. Sunt foarte multe dosare în care am început urmărirea poenală şi faţă de aceste companii. Cred că pentru a rezolva corupţia în sănătate trebuie să responsabilizăm şi aceste companii, pentru că ele participă în mod activ la comiterea faptelor de corupţie. Corupţia, prin specificul ei, are un element, dacă putem să îi spune aşa, diferit de alte infracţiuni: atât cel care dă banul, cât şi cel care primeşte au un interes. Compania de medicamente care oferă mită are un interes să îşi vândă medicamentele, iar celălalt să îşi obţină. Ajungem la un punct sensibil: am avut dosare în care am investigat medici care au primit sume de bani cu titlul de sponsorizare. Aceste sponsorizări, pe care legea le permite sătre sistemul de sănătate, dar am avut probleme şi în dosarele care vizează IGSU, cu sponsorizările la pompieri, este foarte dificil când investighezi o astfel de faptă, persoana care este cercetată vine şi spune că: legea îmi permite să primesc sponsorizări. Şi atunci trebuie să ne punem întrebarea dacă statul, în domeniile importante şi de siguranţă a ţărrii, ar trebuie să interzică sau nu aceste sponsorizări. Statul trebuie să asigure pregătirea profesională a medicilor şi să dea medicilor bani pentru a merge la congrese, pentru a se informa, pentru a-şi face studii, pentru a fi mai buni. Este obligaţia statului. Nu trebuie să lăsăm medicii la mâna unor companii private care să-i sponsorizeze să facă această specializare, doar ca să prescrie anumite medicamente.

Reporter: Cazul concret, al directorului de la Bagdasar. Una dintre acuzaţii este cea de mită din banii pentru reactivi. Vă întreb: aţi încuraja oamenii să apeleze la sistemul românesc de sănătate, să meargă în spitale zilele acestea?

Laura Codruţa Kovesi: Da, sigur. Majoritatea medicilor sunt corecţi, îşi fac treaba. Şi eu mă duc la doctor, şi eu îmi fac analizele o dată la şase luni. Şi eu am suferit o operaţie în România. Am avut mâna ruptă şi am fost operată în România, m-am dus la un spital din România cu toată încrederea. Faptul că se întâmplă infracţiuni de corupţie într-un spital sau un manager de spital este anchetat de DNA nu înseamnă că tot sistemul este la fel. Sunt probleme izolate, în care noi intervenim. Asta nu înseamnă că medicii în România nu sunt buni.

Reporter: Totuşi, sentimentul în România e că nu eşti în siguranţă în spitale.

Laura Codruţa Kovesi: Repet, noi facem investigaţii pentru fapte de corupţie. Nu ştiu ce se întâmplă la Ministerul Sănătăţii, dar am avut secretar de stat trimis în judecată în acest an, am avut un director din Ministerul Sănătăţii trimis în judecată, am avut anul trecut zece manageri de spital trimişi în judecată pentru fapte de corupţie şi este un semnal de alarmă. Noi, ca procurori, facem investigaţii, dar faptul că noi am identificat un manager de spital corupt nu înseamnă că toţi sunt corupţi.

Reporter: În investigaţiile făcute sau în informările primite, aţi întâlnit acea a doua firma clonă, Hexi Farma?

Laura Codruţa Kovesi: Nu vă pot confirma. Pot doar să vă spun că, dacă anumite lucruri nu le spunem public, nu înseamnă că nu se întâmplă. A fost o întreagă dezbatere că de ce DNA nu face investigaţii, timp în care noi eram deja foarte avansaţi în anchetă şi am identificat conturile din străinătate, în mai puţin de trei săptămâni am reuşit să refacem circuitul  financiar. Anchetele nu se fac anunţând dinainte, pentru că atunci rişti să pierzi foarte multe probe, să nu mai afli adevărul.

Reporter: Când aţi auzit prima dată de Hexi Pharma?

Laura Codruţa Kovesi: Nu vă pot confirma.

Reporter: Cum se descurcă DNA cu acest nou regim al interceptărilor, fără ajutorul SRI?

Laura Codruţa Kovesi: Foarte greu ne descurcăm şi nu este doar fără ajutorul SRI, ci fără ajutorul serviciilor. Este foarte greu, e o lipsă de resurse financiare, umane, pentru că noi am primit acele 40 de posturi, dar până în prezent nu au fost detaşaţi poliţiştii. Lucrăm în continuare  cu aceleaşi resurse.

Reporter: V-a afectat şi în instanţă, adică au fost respinse interceptările făcute de servicii?

Laura Codruţa Kovesi: Ne-au afectat din două perspective: în primul rând, pentru că dosarele se fac mai greu, nu avem suficiente resurse pentru a le face în ritmul în care dorim. În al doilea rând, au fost şi instanţe de judecată care au admis anularea unor probe din cauza acestei decizii.

Reporter: Relaţia cu SIE e mai bună?

Laura Codruţa Kovesi: Este la fel.

Reporter: A ”obosit” DNA?

Laura Codruţa Kovesi: Vi se pare că suntem obosiţi? Mie mi se pare că în ultimele săptămâni, dimpotrivă. După decizia Curţii Constituţionale vă vom putea răspunde dacă ne mai putem face treaba sau nu. Eu vă asigur că lucrăm în acelaşi ritm.  Nu suntem deloc obosiţi.

Reporter:  Corupţia afectează siguranţa naţională. În acest context, vă întreb ce părere aveţi despre faptul ca procurorul-şef al DNA să fie membru al CSAT?

Laura Codruţa Kovesi: Opinia mea este că nu are ce să caute procurorul-şef în CSAT, nici măcar procurorul general, şi pot să afirm acest lucru, pentru că am fost şase ani procuror general. Dacă sunt situaţii care vizează activitatea Parchetelor legate de elemente de siguranţă naţională, nu este nicio interdicţie ca procurorul general sau procurorul-şef al DNA să fie invitat la una sau două şedinţe, dar nu trebuie să fie membru permanent.

Reporter: Dacă ne uităm puţin la tablou: anumite birouri DNA din ţară au activitate mai mare, Ploieşti, Braşov, iar altele mai puţină. De pildă, regiunea Moldova.

Laura Codruţa Kovesi: De foarte multe ori, interesul presei nu se axează pe anumite cazuri.Dacă ne uităm statistic, majoritatea serviciilor teritoriale sunt foarte active. Aţi spus de Moldova, să ne uităm în ultimele două săptămâni ce s-a întâmplat la Iaşi. Vă contrazic total. Sunt situaţii în care servicii teritoriale fac dosare importante, dar meritul este atribuit structurii centrale.

Reporter: O întrebare pe care nu v-am pus-o, dar aţi fi vrut să răspundeţi?

Laura Codruţa Kovesi: Nu, dar aş vrea să vă spun că pentru noi este extrem de importantă ziua de  15 iunie. Nu pentru noi neapărat, ca procurori, ci pentru cetăţeni, pentru a trăi într-o ţară lipsită de corupţie. Vrem să ne putem face treaba şi vrem să ne păstrăm competenţele.

Reporter: Este important un mesaj al ministrului Justiţiei?

Laura Codruţa Kovesi: Este important mesajul oricărei persoane care deţine o funcţie publică  şi este important ce vor face judecătorii Curţii Constituţionale.

Sursa: http://www.news.ro/justitie/interviu-kovesi-cele-mai-multe-fapte-de-abuz-in-serviciu-in-administratia-locala-peste-100-de-alesi-trimisi-in-judecata-doar-anul-trecut-video-1922400010002016061615500234