Noaptea de Sfântul Andrei

Pe data de 30 noiembrie, credincioșii sărbătoresc ziua Sfântului Apostol Andrei. Tradițiile și superstițiile încep cu o seară înainte și mulți dintre români respectă aceste obiceiuri cu strictețe, pentru a avea parte de un an prosper.

Cu ani buni în urmă, în noaptea dintre 29-30 noiembrie, tinerii petreceau la fel ca de Revelion. Pentru a putea fi feriți de strigoi, aceștia ungeau cu usturoi ferestrele casei, unde urma să aibă loc petrecerea.

Fiecare regiune are propriile tradiții, acestea păstrându-se din moși strămoși. În decursul timpului, tradiţia populară românească, atât de bogată în obiceiuri, s-a împletit cu credinţa creştină, elementele folclorice pre-creştine, păstrate încă de pe vremea tracilor, fiind asimilate cultului ortodox.

Ultima zi de toamnă aduce cu sine multă bucurie și veselie pentru credincioși, această zi vestind marile sărbători ce vor urma.

 Sunt multe tradiţii şi superstiţii legate de Sfântul Andrei. Cele mai multe au legătură cu revolta, cu măritişul, dar şi cu protecţia împotriva spiritelor rele care bântuie printre cei vii.

Tot acum se crede că lupii încep să vorbească cu grai de om şi spun lucruri îngrozitoare, iar cei care vor fi atacaţi în această noapte se vor transforma în vârcolaci.

Această sărbătoare este special pentru români deoarece Apostolul Andrei a predicat pe pământurile Daciei, iar faptul că a înlocuit o divinitate precreștină, personificare a lupului, arată importanța pe care a avut-o Sfântul Apostol Andrei pe pământurile noastre.

Așa cum spuneam, noaptea dinaintea sărbătorii și ziua de 30 noiembrie sunt marcate de mai multe superstiții care s-au păstrat cu sfințenie atât la sat, cât și la oraș.

Pentru a alunga spiritele rele, este folosit peste tot usturoiul, de la grajdurile animalelor până la cruciuliţele făcute pe mânuţele copiilor. Noaptea de Sfântul Andrei este un fel de noapte magică. Se spune că în ajun circulă strigoi, aceştia fiind suflete pedepsite care din cauza unei vieţi nepotrivite sau luată prin violenţă bântuie, şi atunci tot drept apărare se foloseşte usturoiul, copiilor li se face cruce cu usturoi pe mână.

Fetele care vor să se mărite ascund sub pernă un fir de busuioc, pentru a-şi visa iubitul. Se spune că pentru a fi cât mai real visul, busuiocul trebuie luat de la preot.

La miezul nopţii, de Sfântul Andrei, fetele întorc un ulcior de lut cu gura în jos, pun pe fundul vasului 3 cărbuni încinşi şi rostesc o incantaţie, pentru a cuceri inima băiatului iubit.

Fetele care vor să-şi vadă ursitul trebuie să stea goale între două oglinzi, la miezul nopţii, cu două lumânări aprinse în mână. În oglinda din spate vor vedea scene din viitorul lor, inclusiv chipul celui care le va fi soţ.

O altă metodă pentru a afla de Sfântul Andrei cum arată ursitul este următoarea: fata ţine două lumânări aprinse în mână şi priveşte într-un pahar cu apă în care a fost aruncată o verighetă sfinţită, pentru cununie.

În noaptea de Sfântul Andrei, cei care vor să afle dezlegarea unor mistere sau enigme din trecut trebuie să participe la un ritual bizar în cimitir. Într-un vas cu apă descântată, ei vor vedea tot ce s-a întâmplat.

Sărbătoarea poartă diverse nume: Andrei de iarnă, Cap de iarnă şi Santandrei şi a fost, iniţial, dedicată unui zeu autohton, patron al lupilor, suprapunandu-se calendarului ortodox şi preluand astfel data şi numele Sfantului Apostol Andrei.