Laurențiu Barbu
Caii Shagya Arab de la Herghelia Radăuţi constituie nucleul cel mai valoros din Europa al acestei rase. Tot aici se găsesc şi cai din rasele Gidran, Semigreu Românesc şi Huţul care activează ca armăsari de montă publică, cu rol de a ameliora rasele autohtone de cai.
În judeţul Suceava sunt două herghelii mari, Herghelia de la Rădăuţi, cu trei secţii, şi Herghelia de cai huţuli de la Lucina, comuna Moldova Suliţa. Herghelia Rădăuţi a fost înfiinţată în 1792 de către statul austriac în vederea asigurării celor mai buni cai de călărie pentru armata imperială. În acest scop armata austriacă a arendat 9.810 hectare de teren, la înfiinţare herghelia având 1.400 de capete din mai multe rase: cai moldoveneşti, ruseşti, poloni, turceşti.
La început, creşterea cailor în herghelie se făcea primitiv, într-o stare semisălbatică, pentru a costa mai puţin întreţinerea cailor, iar monta era liberă. Începând cu anul 1818, în Herghelia Rădăuţi creşterea semisălbatică încetează, ea făcându-se după principii zootehnice, cu monte dirijate. În anul 1881 se aflau în herghelie 1.132 de capete. La bazele formării Hergheliei Rădăuţi au stat 5 armăsari de rasă arabă, doi armăsari turceşti, un armăsar transilvănean şi unul Barbarino, acesta din urmă adus de la moşia contelui Bethlem din Ungaria. În 1842 se aduc de la Mezohegyes şi Babolna doi armăsari arabi, Shagya şi El Bedavy, dar şi primul armăsar pur sânge englez. În 1856 se înfiinţează Herghelia de huţuli de la Lucina, care, aproape 100 de ani, a fost secţie a Hergheliei Rădăuţi, acum fiind o herghelie de sine stătătoare. În anul 1862 se introduc în herghelie primul armăsar Gidran şi primul Siglavy.
La începutul Primului Război Mondial, Herghelia Rădăuţia a fost evacuată şi adăpostită în Austria de Jos. După război, statul român a reînfiinţat herghelia şi a împroprietărit-o cu 3.253 hectare de teren, în anul 1922 fiind adusă aici herghelia de cai din rasa Gidran Arab de la Sâmbăta de Jos.
În prezent, la Herghelia Rădăuţi se cresc şi se ameliorează cabaline din rasa Shagya, în acest loc fiind nucleul de reproducţie pentru această rasă. Tot de aici pleacă armăsari reproducători pentru staţiunile de montă publică, se asigură consultanţă de specialitate privind reproducţia la cabaline în scopul ameliorării raselor din sectorul privat, se fac cursuri de echitaţie, se fac dresaj şi antrenament pentru tineretul cabalin şi au loc spectacole şi concursuri sportive ecvestre. Shagya este o rasă care se pretează foarte bine atât curselor de galop, cât şi celor de enduranţă, dresajului academic şi obstacolelor.
Caii sunt evaluaţi pentru promovarea exemplarelor
Aşa cum am aflat de la medicul veterinar Corneliu Şimotă, şeful Hergheliei Rădăuţi, unitatea are în cele trei secţii de la Mitoc, Rădăuţi şi Brodina 265 de capete din rasele Shagya Arab, Gidran, Huţul, Semigreu Românesc şi Lipiţan. Este singura herghelie din ţară în care se creşte Shagya Arab şi cea mai renumită herghelie de Shagya Arab din Europa. Din rasa Shagya sunt 8 armăsari pepinieri, 60 de iepe mamă şi 45 de armăsari de montă publică. Până la vârsta de 3-3,5 ani mânjii se cresc la secţia de la Mitoc, apoi se aduc la Rădăuţi, unde, timp de 6 luni, fac dresajul. Dresajul este făcut de persoane specializate, iar după 6 luni de antrenament toţi caii din generaţia respectivă sunt evaluaţi de Comisia Naţională de Clasare şi Evaluare a Cabalinelor de Rasă formată din reprezentanţi ai Direcţiei de Creştere a Calului din Cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor, reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale de Reproducţie şi Ameliorare în Zootehnie, reprezentanţi de la Direcţiile Sanitar-Veterinare.
„Evaluarea se face pentru a păstra rase prin promovarea exemplarelor celor mai reuşite în categoria Herghelie Naţională. La evaluare sunt două probe de calificare. O probă de galop în care caii trebuie să alerge pe 2.400 de metri într-un anumit timp şi o probă de progresie, probă de dresaj care se desfăşoară în manej. În funcţie de rezultatele celor două probe de calificare şi de măsurătorile care se fac la fiecare cal în parte, se întocmesc fişe de bonitare. Exemplarele care se încadrează în clasa „Cele mai reuşite exemplare“ sunt promovate în categoria „Herghelia Naţională“, ca armăsar pepinieră, armăsar de montă publică sau iapă mamă. Exemplarele care sunt cu 1-2 cm sub talie faţă de standardul rasei, care scot timpi mai slabi la proba de galop sau primesc note mai mici la proba de progresie sunt trecute în alte categorii, sport şi agrement, disponibil pentru vânzare etc.“, ne-a spus dr. Corneliu Şimotă.
O rasă nobilă
Shagya Arab se desprinde din rasa Pur Sânge Arab, fiind rezultatul a peste 150 de ani de selecţie. Deosebirea cea mai pregnantă faţă de rasa Pur Sânge Arab constă în creşterea dezvoltării corporale şi îmbunătăţirea aptitudinilor pentru cabaline. Registrul genealogic al rasei a fost deschis în 1789 la Babolna, în cadrul rasei existând 8 linii: Dahoman, El-Sbaa, Gazal, Hadban, Koheiland, Mersuch, Shagya şi Siglavy – Bagdady. Linia Dahoman creată la Rădăuţi este de reputaţie internaţională, fiind o sursă de Shagya foarte rară în lume.
„Mai sunt herghelii în Europa unde se creşte această rasă, în Ungaria la Mezohegyes, în Austria, Cehia, dar la Rădăuţi este nucleul cel mai valoros din rasa Shagya din Europa“, a adăugat Corneliu Şimotă.
Sursa: lumeasatului.ro
