Comuna Telega este situată în partea central estică a României pe interfluviul dintre râul Prahova la vest și râul Teleajen la est.  Amplasarea comunei în apropierea paralelei de 45°, latitudine Nordică determină aspectul temperat continental al climei.

Din punct de vedere morfologic teritoriul comunei se situeaza in zona dealurilor subcarpatice. Ca subdiviziune se incadreaza in subcarpatii Prahovei caracterizati in mare parte printr-un relief cu altutudini medii, foarte accidentat, erodat de numeroase vai si valcele, ce aduna apele pluviale. Aceste vai formeaza cursuri de apa cu caracter temporar.

Relieful este dispus in trepte ce se succed de la nord spre sud, pe o diferenta de nivel de cca 465 m. Zonele de versant prezinta un relief cu pante variabile, adesea afectate de fenomene de instabilitate si de eroziune ale apelor din precipitatii, cu taluzuri abrupte sau pante domoale, trepte si zone depresionare cu umiditate excesiva.

Versantii sunt in cea mai mare parte afectati de alunecari de teren active sau stabilizate cu un relief specific, valurit, in trepte cu zone depresionare si bombamente.  Pe aria de aforare a diapirului de sare apare un microrelief cu evolutie rapida datorita dizolvarii: pereti cu lapiezuri, creste ascutite, ace.

Paraul Sarata este un afluent al raului Teleajen care izvoraște din zona satului Melicesti și curge de la nord-vest catre sud-est. Datorita pozitionarii predominant pe valea acestei garle, Telega este protejata de vanturi puternice.

Solurile din zona Telegii sunt sarace (argile) si, in unele locuri, saraturoase. Datorita prezentei sarii in subsol si a solului argilos, exista zone in Telega unde au loc alunecari de teren.

Prin comuna trece soseaua judeteana DJ100E, care o leaga spre vest de Campina (unde se intersectează cu DN1) si mai departe de comunele din valea Provitei Provita de Jos, Provtța de Sus si Adunati, si spre est de Scorteni si Baicoi. Din acest drum, la Telega se ramifica soseaua judeteana DJ214, care duce spre nord-est la Brebu și Alunis.

Comuna Telega a cunoscut perioade de dezvoltare si declin, strans legate de exploatarea resurselor subsolului: la inceput sarea, pe urma petrolul.

Telega a fost construita in jurul exploatarii de sare. Pe toata perioada istoriei pre-moderne si moderne a Tarii Romanești, pana in sec. XX, Telega a reprezentat principala locatie de exploatare a sarii, o resursa importanta a economiei traditionale. Astfel, Telega s-a dezvoltat initial pe baza existentei resurselor de sare din subsolul dealurilor sale. De altminteri, etimologia numelui Telega este legata de mijloacele de transport (telegile) cu care se transporta sarea catre sud, catre Bucuresti si de acolo mai departe, catre Imperiul Otoman.

Cealalta resursa subterana gasita pe teritoriul Telegii si strans legata de dezvoltarea sa este petrolul. Desi cunoscut de mai mult timp (pacura), petrolul a inceput sa fie exploatat la scara industriala in Telega la sfarsitul sec. XIX. Extractia de petrol din satul Bustenari a fost prima din Romania si una din primele din lume.

Datorita dezvoltarii industriei extractive petroliere, Telega a cunoscut o puternica dezvoltare pe parcursul primei jumatati a sec. XX, parte din dezvoltarea industrial-extractiva din zona Vaii Prahovei. In anii ’20-’30, Telega si mai ales Bustenari au cunoscut o dezvoltare exploziva, cu puternice accente urbane.

La sfarsitul secolului al XIX-lea, comuna facea parte din plaiul Prahova al judetului Prahova, fiind formata din satele Boselcesti, Bustenari, Milicesti si Telega, cu o populatie totala de 4000 de locuitori. In comuna, functionau baile sarate Telega-Doftana, mine de sare, un penitenciar, doua scoli (in satele Telega si Bustenari) si 4 biserici.

Baile Telega

Inca din anii ’30, Telega era renumita pentru baile sale (“Baile Telega”). In jurul acestor bai s-a dezvoltat turismul balneoclimateric. Caracteristicile fizico-chimice ale lacului central Telega, gradul ridicat de concentratie al sarii (clorura de sodiu si altele) si stabilitatea apei confera actiuni terapeutice pentru boli ale aparatului locomotor.

Baile Telega, sunt situate in centrul comunei. Lacul principal este de forma ovala, cu o lungime de 50 m si o latime maxima de 38 m, totalizand o suprafata de 1334 mp iar adancimea maxima a lacului fiind de 45 m. Salinitatea apei, la adancimea de 10 m, ajunge la 135,8g/l. In afara de sare, apa lacului mai contine in procente iod, fier si calciu.

Telega a devenit cunoscuta in trecut si pentru inchisorile sale. La inceput, oamenii erau trimisi la munca silnica la exploatarea sarii („la ocna”). Acest tip de pedeapsa a fost aplicat panǎ in secolul XIX. Ocna Telega avea pe langa ea si o inchisoare cu doua despartituri: una pentru cei cu condamnari limitate, alta pentru cei condamnați la moarte sau la munca silnica pe viața. Între 1894 si 1896 in zona satului Doftana, pe un platou situat deasupra raului Doftana, a fost construita inchisoarea cu acelasi nume. Inchisoarea Doftana a functionat pana in 1940, cand a fost grav avariata de cutremurul din acel an. Inchisoarea este cunoscuta mai ales pentru perioada interbelica, ani in care la inchisoarea Doftana au fost intemnițați o serie de detinuți politici, unii capi ai miscarii comuniste, printre ei Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceausescu. Aceasta a facut ca ulterior in perioada comunista inchisoarea Doftana sa fie transformata in muzeu istoric si loc de pelerinaj ideologic. Printre altele, uneori, copii din zona de sud a Romaniei erau adusi la inchisoarea Doftana pentru ceremonia de intrare in organizatia de pionieri.

In localitate exista o biblioteca comunala in satul Telega si o filiala in satul Bustenari, trei camine culturale, in satele Telega, Bustenari, Melicesti, si cinci biserici (trei in satul Telega, si cate una in satele Melicesti, si Bustenari) si un cult Adventist de ziua a saptea in satul Bustenari.


Sursa: colineleprahovei.ro

...

Voi ce părere aveți?
Vă invităm să comentați mai jos.

Articole recomandate!