Promovarea memoriei colective pentru conservarea identității românești
Promovarea memoriei colective pentru conservarea identității românești
Identitatea istorică a poporului român
în căsuțele românilor curge sânge nobil roman, limba lor e mai apropiată de latină decât cele vorbite în Italia, Galia ori Spania, iar portul, datinile și dansul devin argumente ale originii romane.
Haina militară l-a atras dintotdeauna. Tatăl său, maiorul Nicolae Săulescu, i-a oferit acest exemplu, dar s-a și împotrivit atunci când a fost cazul:de pildă, în campania din 1913, a celui de-Al Doilea Război Balcanic, pentru care tânărul literat era pregătit să se înroleze.
Courrier de Moldavie era publicaţie bilingvă, tipărită în limbile franceză şi română. De redactarea în limba română se ocupa Scarlat Sturza, ginerele lui Constantin Moruzzi.
Încă din copilărie a avut parte de o educaţie deosebită, începută în momentul în care a avut angajată o guvernantă engleză care o familiarizează cu literatura britanică.
Este locul în care se desfășoară majoritatea evenimentelor şi întâlnirilor publice ale membrilor Familiei Regale.
Daco-geţii este cea mai folosită sintagmă pentru a descrie realităţile politice şi etnice de pe teritoriul carpato-danubiano-pontic pe toată perioada antichităţii.
Așezat de-a lungul râului Bega, Timișoara este unul dintre cele mai mari orașe din România, pol important al culturii și punte de legătură între România și Europa de Vest.
1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria României, dată la care Marea Adunare de la Alba-Iulia votează unirea Transilvaniei cu România, totodată cerându-se un singur stat naţional.
Odată cu evenimentul din 1859, când Alexandru Ioan Cuza a devenit primul domn al Principatelor Române Unite, românii au dobândit o perspectivă unitară si promitatoare, sub stindardul unei matrice unice, care le reprezenta identitatea proprie.
Micii întreprinzători ai anilor ’30 își făceau „reclamă” prin recomandările verbale ale oamenilor care le testau produsele sau serviciile, ori prin afișe, iar cei care le produceau dădeau dovadă de foarte multă inventivitate.
Târgul de fete de pe Muntele Găina este unul dintre cele mai frumoase momente de tradiție din cultura românilor. Acest eveniment este văzut ca o serbare populară moțească cu o vechime de sute de ani, a cărui amploare și renume a depășit demult granițele țării noastre.
