in

Ponta a semnat în secret o ordonanță prin care repune pe statele de plată 19.000 de cântăreți bisericești

La două zile după lansarea oficială a candidaturii pentru funcţia de preşedinte al României, cu tema apartenenţei sale la religia ortodoxă în prim-plan, premierul Victor Ponta a semnat o ordonanţă de urgenţă prin care aproape 19.000 de cântăreţi în biserici sunt repuşi pe statele de plată ale Consiliilor Judeţene în condiţiile în care erau, potrivit Guvernului, la un pas de concediere. Actul normativ a fost aprobat pe 31 iulie, fără dezbatere publică şi fără a fi anunţat de Guvern nici înainte, nici după şedinţa în care s-a adoptat. Lăsată timp de mai multe luni în aşteptare, problema cântăreţilor s-a rezolvat la urgenţă după ce aceştia au făcut demersuri către autorităţile bisericeşti superioare.

Aproape 19.000 de cântăreţi bisericeşti ajunşi în situaţia de a fi scoşi de la plăţile făcute lunar de Consiliile Judeţene către biserici au fost incluşi din nou în statele de plată ale autorităţile locale, la urgenţă, după ce au făcut o serie de demersuri către înalţii prelaţi. Deşi datează de mai multe luni, ca urmare a unor rapoarte ale Curţii de Conturi din 2011 şi 2012, care a semnalat ca plăţi ilegale sumele transferate bisericilor de la Consiliile Judeţene pentru salariile cântăreţilor, problema lor s-a rezolvat cu prioritate la două zile după lansarea oficială a candidaturii la preşedinţie a premierului Victor Ponta.

„Este o chestiune care a fost semnalată acum ceva timp, s-a încercat soluţionarea şi prin intermediul Ministerului Muncii, nu s-a reuşit şi în aceste condiţii a fost dată această ordonanţă de urgenţă”, a explicat, pentru Gândul, Florinel Frunză, director în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte, instituţa care a iniţiat proiectul.

Ordonanţă ţinută în mapa secretă

Clarificarea situaţiei cântăreţilor prin încadrarea lor explicită în categoria personalului neclerical, pentru a putea fi plătiţi pe mai departe de către Consiliile Judeţene, s-a făcut, astfel, prin ordonanţă de orgenţă, pe 31 iulie, fără ca proiectul să fie pus în dezbatere publică, aşa cum prevede Legea transparenţei decizionale, şi fără a fi menţionat nici pe ordinea de zi, nici în lista actelor normative făcută publică după şedinţa de Guvern.

Sursa foto: pagina oficială de internet a Guvernului României
Sursa foto: pagina oficială de internet a Guvernului României

Ţinută în mapa secretă a miniştrilor, ordonanţa a apărut direct în Monitorul Oficial, astăzi, şi intră în vigoare din această săptămână.

 

ordonanta-11-pe-2014
Sursa foto: Monitorul Oficial nr, 587/ 6 august 2014

Curtea de Conturi considera „ilegală” plata cântăreţilor de la bugetul CJ

Din explicaţiile oferite de Florinel Frunză, director în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte, „a fost vorba de o clarificare”, aşa încât Guvernul nu ar fi avut niciun motiv să nu pună în dezbatere publică proiectul şi cu atât mai puţin să omită actul normativ la momentul anunţării rezultatelor şedinţiei de Guvern.

Concret, ordonanţa repune în plata Consiliilor Judeţene cântăreţii bisericeşti, al căror număr este estimat de Guvern la 19.000, pe care autorităţile locale refuzau să îi mai plătească din bugetele lor după o serie de controale ale Curţii de Conturi care au sesizat acest lucru ca fiind ilegal. Mai exact, după ce funcţia de cantor a fost inclusă, în Legea salarizării personalului bugetar, la personal clerical, inspectorii Curţii de Conturi au reclamat că plata celor încadraţi sub această denumire în biserici nu ar trebui să se mai facă prin Consiliul Judeţean – care plăteşte doar personalul neclerical -, ci, eventual, direct de la bugetul de stat, prin Secretariatul pentru Culte, aşa cum se întâmplă şi în cazul preoţilor.

raportul-curtii-de-conturi-pentru-covasna-2011
Extras din Raportul Curţii de Conturi în urma controlului la CJ Covasna din 2011
raportul-curtii-de-conturi-pentru-sibiu-2012
Extras din Raportul Curţii de Conturi în urma controlului la CJ Sibiu din 2012

Secretariatul de Stat pentru Culte, aflat în subordinea directă a prim-ministrului, susţine însă că s-a făcut o confuzie, cantor – aşa cum apare în legea salarizării – fiind funcţia specifică exclusiv Cultului Mozaic, singura pentru care plata se face de la bugetul naţional. În consecinţă, s-a operat modificarea şi în legislaţie.

„Este o clarificare. În urma unor controale ale Curţii de Conturi, ei au interpretat că funcţia de cantor este asimilată personalului clerical, însă această încadrare este specifică doar Cultului Mozaic. Pentru Biserica Ortodoxă, pentru Biserica Greco-Catolică, dar şi pentru alte culte, cantorul este de fapt cântăreţul şi face parte din personal auxiliar, neclerical. S-a creat însă o confuzie pentru că în Ardeal, spre exemplu, se foloseşte mai mult denumirea de cantor pentru a desemna cântăreţul cunoscut cu această denumire în celelalte regiuni şi plătit, din 2002, de Consiliul Judeţean”, spune, Florinel Frunză.

În urma avertisementelor primite din partea Curţii de Conturi, mai multe consilii judeţene au sistat însă plăţile către cântăreţii bisericeşti lăsându-i fără salarii.

Impas din 2012, rezolvare în 2014, după candidatură

Situaţia creată de neclaritatea legislativă este însă cunoscută la nivel guvernamental din 2012, atunci când au apărut primele rapoarte în acest sens. De altfel, directorul din cadrul Secretariatului pentru Culte admite însă că problema nu este una recentă. „Este o chestiune care a fost semnalată acum ceva timp, s-a încercat soluţionarea şi prin intermediul Ministerului Muncii, nu s-a reuşit şi în aceste condiţii a fost dată această ordonanţă de urgenţă”, spune Florinel Frunză.

Rezolvarea a fost găsită pe 31 iulie 2014, în condiţiile în care, potrivit presei locale, mai multe arhiepiscopii din ţară  au făcut în ultima lună diligenţe către autorităţile bisericeşti superioare şi către Guvern.

Fără a avea o evidenţă clară a numărului de consilii judeţene care sistaseră plăţile, Secretariatul de Stat pentru Culte a grăbit demersurile în Guvern, invocând  în nota de fundamentare pe care o pregătise pentru a argumenta necesitatea schimbării nomenclatorului funcţiilor neclericale,faptul că aproape 19.000  de cântăreţi erau ca şi concediaţi din această vară: „Vă aducem la cunoştinţă căîncepând cu data de 01 iulie 2014, ca urmare a controalelor Curţii de Conturi a României prin care s-a constatat că s-au efectuat plăţi fără bază legală pentru personalul neclerical încadrat în funcţia de cantor, cea mai mare parte a consiliilor judeţene au sistat integral plăţile pentru acordarea sprijinului la salarizarea personalului neclerical încadrat în unităţile de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. Astfel, un număr de 18.951 de salariaţi, reprezentând personalul neclerical al cultelor, nu-şi mai primesc drepturile salariale, angajatorilor (cultelor) rămându-le doar soluţia concedierii acestora”, se arată în documentul menţionat.

Până la această oră, Gândul nu a putut contacta reprezentanţii Bisericii Ortodoxe pentru a preciza dacă iniţiativa Guvernului a avut la bază o solicitare a acestora.

Marţi, 29 iulie 2014, cu două zile înaintea intrării OUG 11-2014 în Guvern, premierul Victor Ponta şi-a lansat candidatura la Consiliul Naţional al PSD de la Craiova cu un mesaj care a inclus promisiunea sprijinului „în continuare” acordat Bisericii.

„Nu cred că un candidat la funcţia de preşedinte al României are vreo problemă dacă nu e ortodox sau nu e de etnie română, dar nu vreau să mă acuze nimeni că sunt român sau ortodox în ţara mea. Aşa m-am născut, aşa o să mor, dar sunt mândru de asta, şi trebuie să fiu respectat pentru acest lucru”, a adus Ponta în discursul său tema apartenenţei la ortodoxie în condiţiile în care confesiunea lutherană este dată de cercetările sociologice drept o vulnerabilitate a potenţialului său contracandidat, Klaus Iohannis.

Sursa: gandul.info

Articol publicat de Laurențiu Barbu

Promovarea memoriei colective pentru conservarea identității românești!