Promovarea memoriei colective pentru conservarea identității românești
Promovarea memoriei colective pentru conservarea identității românești
“Eram spectatori de mai multe ori la aceasta şi nu puteam sӑ ne convingem cum mâinile nu ar fi trebuit sӑ le ia foc; dar trebuie sӑ avem în vedere cӑ aveau mâini cu adevӑrat cӑlite”
Urmând cursul Argeşului, dupӑ ce pӑrӑsesc câmpia nisipoasӑ, la satul Pietroaia vӑd de la o oarecare distanţӑ colinele cultivate cu viţӑ de vie, deşi solul este nisipos şi plin de pietriş, presӑrate pe alocuri cu pâlcuri de pӑduri, printre care se vӑd mici sate sau casele celor care pӑzesc viile.
În ziua sărbătorii nu se înstrăinează lucruri din casă. Potrivit tradiției, în ziua praznicului nu este bine să împrumutăm lucruri din casă pentru a proteja căminul de pagubă.
Se spune că doi frați cu numele Ili Mic și Ili Mare, care locuiau în hotarul comunei Iad, actuala comună Livezile, au fost nevoiți, din cauza năvălirilor tătărești, să se refugieze cu familiile lor și cu vitele peste vârful dealului Strâmba.
În unele zone, obiceiul se sfârșește marțea, când are loc spargerea Călușului. Călușarii se duc apoi și îngroapă ciocul într-un loc ascuns și abia peste un an îl mai scot la lumină, cu ocazia unui nou legământ.
Taina botezului este, pentru cei mai mulți oameni, un mister. Majoritatea nu știu de ce, dar știu că trebuie.
Udatul Ionilor a devenit o sărbătoare cu adevărat spectaculoasă care transmite un strop din veselia şi emoţia întregului sat
În fiecare an, pe 20 decembrie, în România se sărbătorește Ignatul, ziua în care este permisă o singură activitate: tăierea porcului.
Crăciunul la români este o importantă sărbătoare religioasă. În satele românești, unde tradiția se mai păstrează femeile și bărbații încep pregătirile cu mult timp înainte de această sărbătoare.
Românii de odinioară, la fel ca şi strămoşii lor geto-daci, aveau faţă de moarte o atitudine destul de diferită faţă de a românilor din prezent.
Acum 100 de ani, românii erau mai săraci, iar asta se vedea mai ales în mâncărurile ce erau servite.
În calendarul popular soborul Sfinților Mihail și Gavril se serbează trei zile, în 8, 9 și 10 noiembrie. Prima zi se numește capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului.
Păzitul Usturoiului era o petrecere menită să îndepărteze spiritele rele, la apropierea iernii. Avea loc în aşa-numita Noapte a Strigoilor, care, conform calendarului creştin, cădea în Noaptea Sfântului Andrei, 29 spre 30 noiembrie.
Încă din timpuri străvechi, meșterii populari au transmis prin viu grai urmașilor ce reprezintă ia pentru acest neam.
Broderiile naționale, costumele populare nu sunt doar un moft al unei tradiții de mult apuse. Ele reprezintă de fapt întreaga moștenire culturală a țăranului român.
Luna iunie este îndrăgită pentru sezonul cireșelor, de unde îi vine și numele de “Cireșar”.Totodată, numele provine și de la zeița „Iuno”, protectoarea femeilor căsătorite.
Luna mai este recunoscută pentru vitalitatea pe care o aduce întregii naturi. Denumită „Florar”, se consideră că acum Raiul coboară pe pământ și înverzește totul.