Tradiții Populare

Legende românești – Povestea zilelor săptămânii

În folclorul românesc zilele au şi ele sufletul lor, sunt aşa, ca nişte făpturi, iar înainte vreme umblau pe pământ, de aceea avem zile...

SIMBOLURILE de pe ia românescă reprezintă ”codul genetic” al neamului nostru

Nu știu să existe vreun alt popor în afară de cel român care să-și poarte istoria milenară în veșminte, în simboluri meșteșugit alese, fiecare...

Cum funcţionează patul de pe sobă, ingenioasa metodă folosită de ţărani acum un secol...

Cum reuşeau să se încălzească românii acum un secol sau chiar jumătate de secol? Ei bine, îşi făceau un pat pe sobă. Privilegiaţii care...

MISTERE ROMÂNEȘTI. Cine este Baba Cloanța?

Va mai aduceti aminte de baba cea rea si urata din snoavele si povestile copilariei? Era o faptura hada, ursuza si grozava care nu...

Identitate românească cusută cu ac şi aţă. Un omagiu adus iei româneşti

Mai mult decât un veşmânt tradiţional, ia românească a cucerit în ultimii ani marile podiumuri de modă şi şi-a făcut din nou loc în...

Cele mai interesante tradiţii româneşti: „boul înstruţat” şi alte obiceiuri populare

Fac parte de secole din viaţa satului şi au în nume un sunet arhaic care ne face să ne gândim la ele ca la...

PAŞTELE, sărbătoarea bucuriei şi a tradiţiilor din jurul veştii că Hristos a înviat

Paştele, sărbătoarea creştină care cheamă oamenii să ia Lumina Sfântă, aduce bucuria unică a Învierii Mântuitorului, dar şi ritualuri şi tradiţii religioase, printre care...

Dragobetele sărută fetele. Obiceiuri şi tradiții de 24 februarie

Luna lui Făurar este spre sfârşite, iar primăvara, aproape. La 24 februarie, românii sărbătoresc Dragobetele – numit şi Cap de primăvară – ziua în...

Cum înjurau românii acum 73 de ani

Originea înjurăturilor moderne se pierde în negura timpurilor, însă Academia Română, sub patronajul Regelui Mihai, a avut inspirația să ne lase moștenire un document...

Povestea zeului Dragostei, de la vechii daci

Dragobetele se mai numeşte, în funcţie de regiune, “Cap de primăvară”, ‘Sântion de primăvară’, ‘Ioan Dragobete’, ‘Drăgostiţele’, “Năvalnicul”, “Logodna sau însoţitul paserilor”. Sărbătoarea este specifică...

Duminica Floriilor, începutul Săptămânii Mari

Marea Sărbătoare a Intrării Domnului în Ierusalim are loc în duminica dinaintea Învierii Domnului (a Sfintelor Paști), ziua fiind cunoscută și sub numele de...

În această noapte începe Anul Nou Dacic. Despre sărbătoarea lupilor și Sfântul Andrei

Motivele pentru care dacii şi-au ales ca totem lupul şi nu un alt animal, de pildă pe cel mai puternic dintre ele, ursul, sunt...

Tradiţii şi obiceiuri româneşti de Crăciun

Obiceiuri şi tradiţii din Banat În zona Banatului Montan, în ajunul Crăciunului focul din casă nu este stins deloc, pentru ca anul ce vine să...

Luna Martie

Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea femeile...

Vinerea Mare – moartea și îngroparea Domnului (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului)

In Vinerea Mare se face pomenire de sfintele, mantuitoarele si infricosatoarele Patimi ale Mantuitorului. Rastignirea nu era practicata de evrei. Cu exceptia crucificarii a...

Invierea Domnului – Sfintele Paști; Sfântul Mucenic Sava de la Buzău

Cuvântul Paști (de obicei sub forma plurală) e de origine evreiasca (de la cuvantul Pesah = trecere, mostenit de evrei de la egipteni, dar...

De unde vin colindele? Din zorii întrupării vechii Dacii!

Mii de ani s-au scurs de când colindele au fost cântate pentru prima oarã în Europa. Originea lor era pãgânã, iar semnificaţiile de atunci...

CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la...

Descris în detaliile sale cele mai semnificative încă de Dimitrie Cantemir şi definit de cercetătorii contemporani ca un joc “ermetic şi misterios”, Căluşul se...

Despre Crăciunul vechi, din satele tradiţionale

Tradiţiile legate de Crăciun se mai păstrează şi nu prea. Cu totul şi cu totul altfel era trăit Crăciunul de omul simplu, de la...

VIAŢA SF. PARASCHEVA

Această cu adevărat mare şi vestită între femei, Cuvioasa şi pururea pomenita Parascheva s-a născut într-un sat al Traciei, numit şi din vechime şi acum Epivata. Părinţii fericitei erau de neam bun şi măriţi, înavuţiţi cu multe averi; mai mult însă îi mărea şi îi îmbogăţea dreapta credinţă în Dumnezeu şi vrednicia de a se numi creştini.

Cele mai citite în ultima săptămână

Vremea

Bucharest
cer senin
18.6 ° C
20.6 °
17 °
88 %
1kmh
0 %
joi
33 °
vin
25 °
sâm
24 °
Dum
27 °
lun
31 °